Sari la conținut

Cum să recunoști depresia catatonică: semne ascunse care îți pot salva viața!

soc emotional
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Depresie

Depresia catatonică este o formă rară și adesea greșit înțeleasă a depresiei majore, caracterizată prin simptome psihomotorii extreme precum rigiditatea, mutismul sau mișcările repetitive fără scop.

Dincolo de manifestările evidente, această tulburare poate rămâne nediagnosticată pentru perioade îndelungate din cauza semnelor sale subtile sau atipice.

Mulți dintre cei afectați nu își pot exprima suferința în cuvinte, iar comportamentele lor pot fi confundate cu lene, apatie sau chiar tulburări neurologice.

Depresia catatonică. Simptome de recunoscut

Cunoașterea semnelor ascunse ale depresiei catatonice, acele indicii silențioase care pot trece ușor neobservate, dar care, recunoscute la timp, pot face diferența între cronicizarea unei boli și începutul vindecării, potrivit belmarrahealth.com.

Nu este o boală separată, ci o formă combinată de depresie și catatonie.

depresie
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

Simptome depresive:

Simptome catatonice:

  • imobilitate,
  • refuzul de a mânca,
  • negativism,
  • ecolalie/echopraxie,
  • rigiditate,
  • flexibilitate ceară.

Diagnosticul se confirmă când apar cel puțin două simptome catatonice, pe lângă depresie majoră.

Cauze posibile

  • Dezechilibre neurotransmițători: GABA, dopamină, glutamat.
  • Frică extremă asociată cu blocaj motor – o reacție de gen „freeze”.
  • Factorii genetici și de mediu influențează riscul.

Complicații dacă nu se tratează

Depresia catatonică. Diagnostic și tratament

Diagnosticul depresiei catatonice se face printr-o evaluare atentă:

  • anamneză,
  • simptome recoltate de la apropiați,
  • screening neurologic,
  • imagistică (RMN, EEG) pentru excluderea altor cauze.

Tratamente eficace

  • Benzodiazepine (ex. lorazepam): prima linie de tratament, răspuns complet în ~79 % dintre cazuri.
  • Electroconvulsivoterapia (ECT): eficientă în cazurile severe sau rezistente; intervenția timpurie aduce rezultate mai bune.
  • Terapie combinată: antidepresive, antipsihotice, stabilizatori ai dispoziției + psihoterapie suportivă, activitate fizică și rutină zilnică.

Prognostic și recomandări

  • Dacă tratamentul începe devreme, prognosticul poate fi bun, iar majoritatea pacienților își recuperează funcțiile motrice și starea emoțională.
  • Monitorizare continuă necesară: evitarea recurenței simptomele motorii și prevenirea complicațiilor sistemice.
Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel