Din cuprinsul articolului
Boala Parkinson afectează peste 10 milioane de oameni din întreaga lume și continuă să fie o enigmă medicală. Este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, care debutează lent și provoacă simptome precum tremor, rigiditate musculară, încetinirea mișcărilor și probleme de echilibru. Deși se știe că apariția ei implică o combinație de factori genetici și de mediu, cauzele exacte rămân necunoscute.
Tratamentele actuale pot ameliora simptomele, dar nu opresc sau inversează evoluția bolii. De aceea, orice descoperire care oferă o nouă perspectivă asupra declanșatorilor este extrem de valoroasă.
Virusul HPgV, detectat în creierul pacienților cu Parkinson
Un nou studiu publicat în JCI Insight oferă o direcție de cercetare promițătoare. O echipă de cercetători de la Northwestern University a analizat țesutul cerebral de la pacienți care aveau boala Parkinson și a descoperit prezența unui virus numit human pegivirus (HPgV) în creierul a cinci dintre cei zece pacienți analizați post-mortem. În contrast, niciunul dintre cei 14 participanți din grupul de control nu avea urme ale virusului.
HPgV este un virus comun, care în general nu provoacă simptome și trece adesea neobservat. Cu toate acestea, autorii studiului suspectează că o infecție de lungă durată, chiar dacă este ușoară, ar putea juca un rol în apariția bolilor neurodegenerative precum Parkinson.
„Ipoteza este că o infecție virală persistentă, cu inflamație cronică de intensitate scăzută, poate contribui la declanșarea acestor boli,” explică Barbara Hanson, cercetător și coautor al studiului.
Ce spun analizele de sânge ale pacienților
Pentru a susține ipoteza, cercetătorii au analizat și probe de sânge de la pacienți aflați în diferite stadii ale bolii Parkinson. Rezultatele au arătat că pacienții pozitivi la HPgV prezentau niveluri modificate ale unor markeri inflamatori, inclusiv IL-4 – o proteină care poate stimula sau suprima inflamația, în funcție de context.
Mai interesant, răspunsul imun a fost diferit la pacienții care aveau mutații genetice asociate cu Parkinson, față de cei care nu prezentau astfel de mutații. Acest lucru sugerează o posibilă interacțiune între infecții virale și predispoziția genetică în apariția bolii.
„Este o piesă importantă într-un puzzle mult mai complex,” spune Margaret Ferris, neurolog la Stanford University, care nu a fost implicată în studiu.
De ce este atât de greu de studiat boala Parkinson
Una dintre dificultățile majore în cercetarea bolilor neurodegenerative este faptul că acestea se dezvoltă lent, adesea pe parcursul mai multor decenii. Diagnosticul este dificil în stadiile incipiente, ceea ce îngreunează identificarea cauzelor exacte.
„Este foarte greu să studiezi persoane care vor dezvolta Parkinson, dar care încă nu prezintă simptome,” explică Ferris.
Mai mult, nu există un singur declanșator cunoscut. Potrivit neurologului William Ondo, de la Houston Methodist Hospital, cauza probabilă este multifactorială – o combinație de predispoziții genetice, factori de mediu și poate chiar expuneri virale.
Legătura tot mai clară între infecțiile virale și bolile neurodegenerative
Tot mai multe studii indică o relație între infecțiile virale și dezvoltarea unor boli neurologice severe. De exemplu, virusul Epstein-Barr a fost recent confirmat ca factor declanșator major pentru scleroza multiplă. Alte virusuri, cum ar fi West Nile sau encefalita japoneză, pot declanșa simptome asemănătoare Parkinsonului.
Viralitatea poate influența sistemul nervos în mai multe moduri:
-
Inflamația cerebrală cronică, care poate deteriora neuronii;
-
Afectarea directă a țesutului nervos de către virus;
-
Stimularea unor procese care duc la acumularea de proteine anormale (cum ar fi alfa-sinucleina, implicată în Parkinson).
„Chiar și o inflamație moderată în creier poate declanșa mecanisme care afectează funcțiile normale ale creierului,” spune Hanson. „Virușii ar putea fi printre factorii care inițiază acest proces.”
Deși studiul aduce o descoperire importantă, specialiștii avertizează că este nevoie de mai multă cercetare pentru a confirma o relație cauzală. Joseph Jankovic, directorul Centrului pentru Parkinson de la Baylor College of Medicine, subliniază că: „Această cercetare sugerează o posibilă legătură între pegivirus și Parkinson, dar nu demonstrează că virusul cauzează boala.”
Pentru a valida ipoteza, este necesar ca studiul să fie replicat pe un eșantion mai mare, în alte populații și în condiții clinice diverse.
Ce urmează în cercetarea bolii Parkinson
Descoperirea HPgV în creierul pacienților cu Parkinson adaugă un nou strat de complexitate și speranță în eforturile de a înțelege această boală. În timp ce cauzele exacte rămân în continuare greu de identificat, ideea că infecțiile virale pot juca un rol activ deschide calea către noi direcții de prevenție, diagnostic și tratament.
Pentru milioane de pacienți și familiile lor, orice pas înainte în înțelegerea mecanismelor bolii reprezintă o șansă reală de a găsi soluții mai bune, mai devreme.
