De ce avem tendința de a repeta greșelile și tiparele din viața noastră? Psiholog: „O nevoie neuronală profundă”

Odată cu înaintarea în vârstă, observăm că tot felul de experiențe, greșeli și tipare se repetă în viața noastră. Acest lucru nu este o întâmplare, se pare, ci este un aspect legat de o nevoie neuronală profundă.

Specialiștii sunt de părere că alegerile noastre repetitive sunt, de fapt, un mod de a ne oferi siguranță, indiferent de repercusiunile acțiunilor noastre.

Fie că sunt pozitive sau negative, avem tendința de a repeta anumite experiențe deoarece ne sunt cunoscute, obișnuite și știm cum să le gestionăm.

Astfel, pentru creierul nostru pare să fie mai simplu de gestionat o situație veche, dar negativă, în detrimentul unei experiențe noi, din care avem mai mult de învățat.

De ce repetăm experiențe neplăcute?

Potrivit DC Medical, psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), spune că putem înțelege, deci, că principiul repetiției se referă la faptul că suntem ghidați, conștient sau inconștient, să retrăim aceleași scenarii vechi, pe care le cunoaștem deja și care ne produc o plăcere imediată, prin simplul fapt că ne mențin în zona de confort.

„Asta nu înseamnă că suntem masochiști când alegem aceleași tipare toxice pentru relațiile noastre sau alte situații din viața noastră. Principiul repetiției face referire la o nevoie neuronală profundă, o nevoie a creierului nostru, de face un minim de efort în acțiunile de zi cu zi.

Din acest motiv, ne va ghida să alegem ceea ce ne este deja cunoscut, pentru e nu fi nevoiți să căutăm moduri noi de reacție la ceva nou, diferit. Iar asta, indirect, se traduce în plăcere imediată, pentru că lipsa de efort, de schimbare și familiarul în sine sunt o parte percepută ca fiind plăcută.

Deci, dacă te-ai surprins vreodată întrebându-te „Cum am ajuns iarăși aici? Nu am învățat nimic?!”, îți pot spune că da, poate ai înțeles rațional lecția însă nu ai integrat-o emoțional și nu ai făcut nimic să „cureți” locul în care a fost gândul sau emoția care te tot aduce înapoi la același tipar”, explică psihologul Andra Tănăsescu.