Din cuprinsul articolului
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Mississippi trage un semnal de alarmă în privința consumului ridicat de scorțișoară. Deși folosită frecvent în deserturi, băuturi sau suplimente alimentare, această mirodenie poate interfera cu acțiunea anumitor medicamente prescrise, în special în cazul pacienților cu afecțiuni cronice.
Studiul, publicat recent și coordonat de echipa condusă de dr. Shabana Khan, a descoperit că un compus activ din scorțișoară poate accelera eliminarea unor medicamente din organism, reducând astfel eficiența tratamentului.
Ce conține scorțișoara și de ce poate fi problematică
Substanța care stă în centrul acestei descoperiri este cinnamaldehida, compusul chimic care conferă scorțișoarei aroma sa distinctivă. Potrivit autorilor, cinnamaldehida activează receptori specifici din organism, responsabili pentru metabolizarea unor substanțe. Efectul observat este o eliminare mai rapidă a medicamentelor din corp, ceea ce poate duce la o scădere semnificativă a concentrației plasmatice a acestora.
Mai exact, organismul „curăță” mai repede medicația din sânge, înainte ca aceasta să-și producă efectul complet. Fenomenul este riscant mai ales pentru pacienții care iau medicamente ce necesită un echilibru fin, cum sunt anticoagulantele, antidepresivele, imunosupresoarele sau tratamentele pentru boli autoimune și metabolice.
Cassia vs. scorțișoara adevărată
Există două tipuri principale de scorțișoară disponibile pe piață: Cassia (originară din China) și Ceylon (denumită și scorțișoară adevărată, provenind din Sri Lanka).
Cassia, mai ieftină și mai răspândită în comerț, conține concentrații mari de coumarină, o substanță cu efecte anticoagulante care, în cantități mari, poate deveni toxică.
Amar Chittiboyina, coautor al studiului și director adjunct al National Center for Natural Products Research, subliniază că scorțișoara Ceylon are un nivel mult mai redus de coumarină și, implicit, un risc scăzut pentru persoanele care iau anticoagulante.
Când devine periculoasă?
Cantitățile mici de scorțișoară folosite ocazional la gătit sau în băuturi nu prezintă un pericol pentru majoritatea persoanelor. Însă riscurile cresc în cazul consumului regulat sau în doze mari – de exemplu, prin utilizarea de suplimente pe bază de scorțișoară, des utilizate pentru controlul glicemiei sau pentru proprietățile antiinflamatorii promovate în mediul online.
Problema se complică atunci când aceste suplimente sunt luate fără avizul unui medic, în paralel cu tratamente pentru afecțiuni precum hipertensiunea, diabetul, cancerul, HIV, depresia sau bolile respiratorii.
„Suplimentele nu sunt tratamente. Ele nu sunt create pentru a vindeca sau preveni boli, ci pentru a susține un stil de viață. Tocmai de aceea, potențialul lor de interacțiune cu medicamentele trebuie evaluat cu grijă”, avertizează dr. Khan.
Ce recomandă specialiștii
Autorii studiului nu propun eliminarea scorțișoarei din alimentație, ci moderație și informare corectă. Înainte de a introduce orice supliment în rutina zilnică, mai ales dacă ești sub tratament medicamentos, consultă un medic sau farmacist.
Recomandarea vizează în special persoanele cu boli cronice, dar și pe cei care urmează tratamente pe termen lung.
În plus, dacă folosești frecvent scorțișoară din suplimente, caută eticheta: dacă este „Cassia”, riscul de efecte secundare este mai mare. Ceylon (deși mai scumpă) este considerată mai sigură, inclusiv de organizațiile internaționale care monitorizează compușii toxici din suplimente alimentare.
Concluzii din cercetare
-
Cinnamaldehida, prezentă în scorțișoară, poate reduce eficiența anumitor tratamente.
-
Riscurile cresc proporțional cu doza și frecvența consumului.
-
Cassia (scorțișoara comună) conține mai multă coumarină decât Ceylon.
-
Interacțiunile cele mai periculoase apar în cazul tratamentelor pentru afecțiuni cronice.
-
Discuția cu medicul este esențială înainte de a adăuga orice supliment în regimul zilnic.
