Dieta mediteraneeană, bună pentru români, dacă au și relaxarea italienilor!

Cristina Lica

Bazată pe ulei de măsline, somon, fructe de mare și vin roșu, dieta mediteraneeană este considerată foarte „prietenoasă” cu inima. Cât se poate de adevărat, având în vedere că înlocuiește alimentele bogate în colesterol, precum carnea de porc, cu „grăsimi bune”, precum uleiul de măsline.
Și, totuși, mai e ceva. Stilul de viață al italienilor, francezilor sau grecilor diferă mult de cel al est-europenilor. În timp ce ei trăiesc „a le légère”, românii sunt mult prea încrâncenați. „Dieta bogată în grăsimi bune e foarte importantă, dar o atitudine relaxată în mod clar nu strică!”, spune Johanna Rolston, președinta Fundației Mondiale a Inimii.
Grijile îmbolnăvesc inima
Pe termen lung, stresul lasă urme în inimă. „Perioadele de stres prelungit îi pot face pe oameni să cadă în patima obiceiurilor nesănătoase, precum fumatul, mâncatul nesănătos etc. În plus, studiile au dovedită că bolnavii se refac mai repede după operații și acordă o mai mare atenție sănătății dacă nu sunt deprimați”, adaugă specialistul.
Factorii genetici rămân foarte importanți. „Dacă ambii părinți au suferit de boli cardiovasculare, riscul de a îi moșteni e major”.
Nevoie de medicamente noi
Bolile de inimă sunt principala cauză de deces în țara noastră, care pierde anual 1 miliard de euro din cauza scăderii productivității bolnavilor care sunt nevoiți „să stea pe tușă”. De vină e și alocarea insuficientă de fonduri în tratament. „E necesar ca autoritățile să investească în creșterea accesului pacienților la medicamentele de nouă generație care sunt în așteptare pe lista de compensate și gratuite. Sunt peste 12 terapii noi care, odată ce vor ajunge la pacienți, vor aduce beneficii și bugetului”, spune Oana-Martha Igrișan, director de comunicare al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.

Fiecare om reacționează diferit la stres. Perioadele de stres continuu îi pot face pe oameni să cadă în patima obiceiurilor nesănătoase, precum fumatul, mâncatul nesănătos”.
Johanna Ralston,
CEO Fundația Mondială a Inimii