Din cuprinsul articolului
Un nou studiu publicat de cercetători de la University of Adelaide din Australia pune sub semnul întrebării convingerile tradiționale despre momentul în care începe, de fapt, procesul de îmbătrânire. Răspunsul? Mult mai devreme decât ne-am aștepta. Mai exact, înainte de naștere.
În fiecare celulă a corpului uman există telomeri – structuri din ADN situate la capetele cromozomilor, care funcționează ca o protecție împotriva degradării genetice. De fiecare dată când o celulă se divide, telomerii se scurtează. Odată ajunși la o lungime prea mică, celula nu mai poate funcționa normal și moare.
Până aici, nimic nou. Însă ceea ce face studiul celor de la University of Adelaide cu adevărat remarcabil este descoperirea că lungimea telomerilor la naștere ar putea influența nu doar speranța de viață, ci și predispoziția către afecțiuni cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare sau chiar anumite forme de cancer.
Potrivit profesoarei Rebecca Robker, specialistă în biologie reproductivă, „unii copii se nasc cu telomeri mai scurți, în special cei proveniți din mame cu obezitate sau sindrom metabolic”. Aceștia ar putea avea un risc mai mare de deces prematur cauzat de evenimente cardiovasculare – chiar dacă, la vârsta adultă, nu sunt supraponderali.
Sănătatea mamei influențează viitorul copilului încă din primele zile de viață
Un aspect alarmant al studiului este legătura clară dintre sănătatea mamei și lungimea telomerilor copilului. Tulburări precum obezitatea maternă, sindromul metabolic sau dezechilibrele hormonale au efecte directe asupra felului în care se dezvoltă telomerii în stadiul de embrion.
Dr. Yasmyn Winstanley, co-autoare a studiului, afirmă că „semnalele biologice din corpul mamei influențează dezvoltarea telomerilor la nivelul embrionului, ceea ce poate determina cât de vulnerabil sau rezistent va fi copilul în fața bolilor asociate cu îmbătrânirea”.
Cu alte cuvinte, sănătatea mamei înainte și în timpul concepției este mai importantă decât s-a crezut vreodată. Nu este vorba doar despre dietă sau greutate, ci și despre factori mai subtili precum stresul oxidativ, inflamația cronică sau funcționarea mitocondriilor.
Embrionii au un mecanism de „resetare” a telomerilor – dar nu întotdeauna funcționează
Un alt element fascinant al cercetării este că embrionii au o capacitate naturală de a-și „reseta” telomerii, chiar dacă aceștia sunt inițial scurți, din cauza vârstei părinților sau a altor factori genetici. Practic, la scurt timp după fertilizare, telomerii moșteniți de la ovul și spermatozoid pot fi reîntineriți.
Însă acest proces de resetare nu este garantat. Studiile pe embrioni de șoarece au arătat că atunci când mitocondriile – micile „uzine energetice” ale celulei – nu funcționează corespunzător, acest mecanism eșuează. Rezultatul: telomeri mai scurți la naștere și un risc crescut pentru afecțiuni care apar, de regulă, la vârsta a treia.
Ce înseamnă, de fapt, testul care poate anticipa durata vieții
Când vorbim despre un test care îți arată câți ani ești „programat” să trăiești, nu ne referim la o analiză disponibilă în orice clinică sau la un simplu rezultat de laborator. Însă cercetările recente deschid o perspectivă fascinantă: măsurarea telomerilor imediat după naștere — sau chiar în stadiul embrionar — ar putea deveni, în viitor, un indicator relevant pentru sănătatea pe termen lung.
Telomerii pot fi analizați prin metode genetice avansate, precum PCR (reacția de polimerizare în lanț) sau tehnici de marcare fluorescentă (FISH), folosite în prezent în laboratoare de cercetare. Aceste metode permit evaluarea lungimii telomerilor din celulele prelevate, de exemplu, din sângele ombilical sau din țesuturi specifice.
Dacă aceste tehnici vor fi adaptate pentru uz clinic, un test de acest tip ar putea deveni parte din screeningul neonatal, alături de analizele clasice. Scopul nu ar fi să „prezică” cu exactitate câți ani va trăi cineva, ci să identifice din timp riscuri genetice legate de boli cronice și de îmbătrânirea accelerată.
În contextul noilor descoperiri, testarea telomerilor ar putea ghida decizii medicale timpurii, intervenții nutriționale sau terapii personalizate încă din primele luni de viață — sau chiar înainte de concepție, în cazul părinților care urmează tratamente de fertilitate.
O pastilă care să prelungească viața copilului? Poate că nu e chiar SF
Partea optimistă a studiului vine din zona terapeutică. Cercetătorii testează deja medicamente existente, printre care metformina – un tratament folosit frecvent în diabet – pentru a sprijini resetarea telomerilor în fazele incipiente ale dezvoltării embrionare.
„Avem oportunități reale de intervenție care pot influența pozitiv acest proces”, susține Prof. Robker. Echipa sa colaborează în prezent cu Vitaleon Pharma pentru a dezvolta soluții care să susțină sănătatea embrionului și să reducă riscurile genetice pe termen lung.
Ce înseamnă toate aceste descoperiri pentru viitorii părinți
Deși studiul este încă în faze experimentale și necesită validare clinică pe scară largă, implicațiile sale sunt profunde. Planificarea unei sarcini nu mai înseamnă doar controale medicale de rutină și acid folic. Se vorbește deja despre optimizarea sănătății materne înainte de concepție – o formă avansată de prevenție cu efecte care pot schimba viitorul copilului, inclusiv durata vieții.
Pentru viitorii părinți, mesajul este clar: grija pentru sănătate începe înainte de testul de sarcină.
