Frica de sex: cum se manifestă și de ce apare?

Evitarea cu orice preț a discuțiilor despre viața intimă poate fi un semn de fobie sexuală.
Mai puţin cunoscute, fobiile sexuale au manifestări neobişnuite, începând cu frica de orice întrebare sau imagine cu conotaţie sexuală şi terminând cu teama de a avea erecţie.
Pe lângă faptul că nu pot aborda uşor subiecte pe teme sexuale şi au relaţii puţine spre deloc, persoanele în cauză au o serie de simptome, de la dificultăţi de respiraţie la aritmii.
EROTOFOBIA este frica de orice obiect, persoană, întrebare sau acţiune legată de sex. „Această fobie îmbracă multiple manifestări- frica de nuditate, de imagini pornografice, cât şi frica de educaţie sexuală- lucruri ce pot compromite viaţa intimă”, explică dr. Roxana Mischianu, medic psihiatru sexolog.

În unele cazuri, erotofobia poate apărea ca simptom al unor tulburări de personalitate. Surprinzător, nu se manifestă doar psihic, ci şi clinic, prin dificultăţi de respiraţie, accelerarea pulsului, bătăi neregulate ale inimii, transpiraţii şi senzaţia de greaţă.
Deşi cauzele exacte nu se cunosc, cei care au studiat fenomenul spun că, în general, persoanele traumatizate în copilărie (victime ale violurilor, răpirilor) sau educate într-un spirit prea religios ajung să dezvolte această tulburare.
„Boala, care poata afecta serios sănătatea mintală, se tratează prin terapie (inclusiv tehnici de relaxare şi meditaţie) şi antidepresive”, adaugă medicul.
MEDORTOFOBIA este teama anormală de intrarea penisului în erecţie, o tulburare mult mai răspândită decât s-ar crede.
Cauzele au legătură cu anumite traume din trecut, iar simptomele fizice sunt asemănătoare celor din erotofobie. Majoritatea terapiilor se bazează chiar pe expunerea pacientului la situaţia care îi declanşează fobia.
Pentru determinarea fobiei, experţii au dezvoltat chiar şi un test online de şapte întrebări care poate fi accesat la adresa
Partenofobia reprezintă teama exagerată de fete tinere, virgine. Printre simptomele acestei fobii se numără sentimentul acut de teroare, tremurat, dificultăţi de respiraţie, puls crescut, senzaţia de gură uscată, greaţă, anxietate şi chiar pierderea cunoştinţei.
Chiar dacă realizează că teama este nejustificată, partenofobul nu se poate controla. Tratamentul include atât medicaţie cu antidepresive, dar mai ales psihoterapie, terapie comportamentală, hipnoză, controlul respiraţiei, vizualizare etc.