Din cuprinsul articolului
Guvernul condus de Ilie Bolojan a aprobat proiectul Legii Austerității şi demarează procedura de angajare a răspunderii în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare cuprinde măsuri pentru creşterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) şi 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare, guvernul estimând, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB).
Se pune dopul la scurgerea de bani publici
„Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, se precizează într-un comunicat.
Executivul menționează că, prin acest pachet de măsuri, se urmărește atingerea următoarelor obiective. Reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani.
Recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară. Evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare.
Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB.
„Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente – măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB).
Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituția României”, menționează sursa citată de News.ro.
Ce presupune procedura de angajare a răspunderii Guvernului
Angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului este o procedură prevăzută de Constituția României prin care Executivul își asumă responsabilitatea politică pentru un program, o declarație de politică generală sau un proiect de lege.
Premierul prezintă în fața Camerelor reunite ale Parlamentului conținutul documentului pentru care își angajează răspunderea, fără ca acesta să fie supus unui proces legislativ obișnuit. Dacă în termen de trei zile de la prezentare nu este depusă și adoptată o moțiune de cenzură, proiectul sau programul se consideră adoptat automat.
Această procedură oferă Guvernului posibilitatea de a adopta rapid măsuri considerate urgente sau esențiale, ocolind eventualele blocaje parlamentare. Totuși, ea implică un risc politic major: dacă opoziția consideră actul propus drept inacceptabil și depune o moțiune de cenzură, iar aceasta este votată de majoritatea parlamentarilor, Guvernul este demis.
Astfel, angajarea răspunderii devine un test de încredere și stabilitate politică, prin care Executivul forțează coaliția majoritară să își reafirme sprijinul. În cazul în care moțiunea de cenzură nu trece, Guvernul obține un dublu câștig: proiectul devine lege și Executivul își consolidează autoritatea. În schimb, dacă moțiunea este adoptată, Guvernul cade.
