Din cuprinsul articolului
Paște românesc autentic. Paștele este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, iar România are un bogat patrimoniu de tradiții și obiceiuri pascale.
De la vopsitul ouălor roșii și mersul la Înviere, până la practici vechi de sute de ani din satele românești, Paștele este celebrat cu multă credință și bucurie.
Descoperă, în cele ce urmează, ce tradiții de Paște din România se mai păstrează astăzi și care sunt cele mai interesante obiceiuri din diferite zone ale țării.
Tradiții de Paște din România: 1. Vopsitul ouălor roșii – simbolul vieții și al sacrificiului
Una dintre cele mai răspândite tradiții de Paște este vopsitul ouălor, în special în culoarea roșie, care simbolizează sângele lui Hristos. În multe gospodării, ouăle sunt vopsite în Joia Mare sau Sâmbăta Mare.
În Bucovina și Maramureș, se practică arta încondeierii ouălor – o tradiție spectaculoasă, transmisă din generație în generație, folosind motive tradiționale și tehnici vechi.
Tradiții de Paște din România: 2. Mersul la Înviere și luarea luminii
În noaptea de sâmbătă spre duminică, credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujba Învierii. Momentul-cheie este luarea luminii sfinte, simbol al biruinței vieții asupra morții. Oamenii duc lumina acasă, unde o păstrează la icoane și cred că aduce noroc și binecuvântare.
Tradiții de Paște din România: 3. Ciocnitul ouălor – tradiție cu reguli nescrise
Ciocnitul ouălor de Paște este o tradiție plină de semnificații. Există chiar și reguli nescrise: cel mai în vârstă începe, iar oul se ciocnește „cap cu cap” sau „fund cu cap”, în funcție de runda jocului. Se spune că oul care nu se crapă aduce noroc posesorului.
4. Pasca și cozonacul – delicii nelipsite de pe masa de Paște
Pasca, un preparat tradițional cu brânză dulce și stafide, și cozonacul cu nucă sau cacao sunt nelipsite de pe masa românilor. Acestea se pregătesc în ajunul Paștelui și sunt duse la biserică pentru a fi sfințite.
Tradiții de Paște din România: 5. Obiceiuri regionale unice
România are o diversitate incredibilă de obiceiuri locale, multe dintre ele păstrate mai ales în zonele rurale:
- În Transilvania, în a doua zi de Paște, băieții merg la stropit fetele cu parfum – un obicei cu origini săsești numit „udatul fetelor”.
- În Bucovina, gospodarii obișnuiesc să spele fața copiilor cu apă în care au fost puse un ou roșu, un bănuț și o floare – pentru sănătate, noroc și frumusețe.
- În Maramureș, oamenii se salută în ziua de Paște cu „Hristos a înviat!” și se răspunde cu „Adevărat a înviat!”, salut care se menține timp de 40 de zile, până la Înălțare.
- În Oltenia, există obiceiul ca fetele să meargă cu pasca la nași, iar în schimb, primesc haine sau daruri.
6. Săptămâna Luminată și tradițiile post-Paște
Săptămâna de după Paște este numită Săptămâna Luminată, un timp al bucuriei, în care se spune că porțile Raiului sunt deschise. În această perioadă, oamenii evită certurile și muncile grele, iar în unele sate, se țin hore și petreceri câmpenești.
Tradițiile de Paște din România reflectă credința, ospitalitatea și bucuria poporului român. Chiar dacă unele obiceiuri s-au pierdut în timp, multe sunt încă vii, mai ales în comunitățile rurale. Păstrarea acestor tradiții este esențială pentru identitatea noastră culturală și pentru transmiterea valorilor autentice către generațiile viitoare.
