Din cuprinsul articolului
Impactul valurilor de căldură și al temperaturilor extreme asupra sănătății în România: creșterea mortalității, efecte asupra inimii, plămânilor și psihicului, plus riscurile viitoare pentru populația urbană.
Schimbările climatice nu mai sunt o problemă îndepărtată, ci o criză prezentă și vizibilă.
România resimte din plin efectele valurilor de căldură, care au devenit un factor major de risc pentru sănătatea populației.
Criza climatică și de sănătate în 5 cifre esențiale
- Mortalitatea cauzată de căldură a crescut cu 8% în România în ultimul deceniu.
- Până în 2040, jumătate din populația urbană va fi expusă valurilor de căldură extreme.
- Sistemul de avertizare actual lasă ferestre de risc de 3-5 °C, expunând populația la pericole fără alerte.
- Inima, plămânii și sistemul nervos sunt cele mai vulnerabile la temperaturi extreme.
- La nivel european, decesele cauzate de căldură în rândul vârstnicilor au crescut cu 167% față de anii ’90.
Cum afectează căldura sănătatea publică în România
În doar 48 de ore, între 26–28 iulie 2025, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a înregistrat aproape 57.700 de apeluri la 112, cele mai multe fiind legate de probleme respiratorii și urgențe cauzate de caniculă.
Valurile de căldură nu mai sunt episoade izolate, ci fac parte dintr-un fenomen recunoscut internațional. Organizația Mondială a Sănătății a declarat schimbările climatice și fenomenele meteo extreme drept urgență de sănătate publică.
Cele mai grave efecte medicale ale stresului termic
- Sistemul cardiovascular: risc crescut de hipertensiune, infarct și accidente vasculare cerebrale.
- Aparatul respirator: episoade severe de astm bronșic și creșterea incidenței bolilor alergice.
- Sănătatea pielii: agravarea dermatitei atopice și a altor afecțiuni dermatologice.
- Sistemul nervos și psihicul: anxietate, depresie, tulburări cognitive și risc de stres posttraumatic.
De ce corpul nostru resimte mai intens căldura
Temperatura resimțită de organism diferă de cea indicată de termometru. Umiditatea ridicată împiedică evaporarea transpirației, ducând la stres termic și senzație de sufocare, în timp ce vântul ajută la disiparea căldurii.
Statisticile arată clar: valurile de căldură sunt „ucigașul meteorologic silențios”, responsabil pentru cele mai multe decese cauzate de fenomene meteo extreme, potrivit scientia.ro.
În perioada 1980–2023, peste 95% din decesele asociate vremii severe în Europa au fost provocate de temperaturile extreme.
România se află deja în mijlocul unei crize sanitare generate de schimbările climatice. Adaptarea sistemului medical, consolidarea avertizărilor timpurii și protecția populațiilor vulnerabile sunt pași esențiali pentru a face față valurilor de căldură care vor deveni din ce în ce mai frecvente.
