Din cuprinsul articolului
Guvernul francez ia în calcul înăsprirea condițiilor pentru acordarea de concedii medicale pentru a reduce deficitul bugetar. Însă medicii de familie atrag atenția că realitatea din cabinete este cu totul alta: pacienții nu abuzează, ci suferă din cauza sistemului lent și greoi.
Concediile medicale din Franța au ajuns să coste statul peste 20 de miliarde de euro anual, din care 12 miliarde doar pentru concediile medicale clasice, restul fiind legate de sarcină sau accidente de muncă. Într-un climat în care guvernul francez caută să economisească 44 de miliarde de euro, această categorie a intrat în atenție.
Într-o discuție recentă la postul franceinfo, medicul generalist Patricia Lefébure, președinta Federației Medicilor din Franța, și economistul Frédéric Bizard, profesor la ESCP, au explicat de ce această aparentă „soluție rapidă” ar putea ascunde probleme structurale mult mai grave.
Medicii: „Pacienții nu abuzează, ci sistemul îi abandonează”
„Mai des pacienții refuză concedii medicale decât le cer nejustificat”, spune Lefébure. Ea atrage atenția asupra birocrației excesive și a timpilor de așteptare care afectează grav traseul medical: „Durează și două luni să primești un aviz de la medicina muncii. Cum pot trimite un om înapoi pe șantier, dacă nu am confirmare că genunchiul lui e stabil?”
Epuizarea psihică: un motiv real, dar deseori ignorat
Un alt semnal de alarmă vine din partea pacienților care, deși aparent „funcționează bine” în afara locului de muncă, suferă episoade psihice grave când se întorc la job: insomnie, anxietate, pierdere în greutate, uneori chiar idei suicidare. „Nu e o stare de lehamite. E patologie psihiatrică legată de contextul profesional”, spune Lefébure.
Măsuri asemănătoare și în România
Deși sistemele de sănătate din România și Franța diferă, problemele ridicate sunt uluitor de asemănătoare. În România:
-
Durata de obținere a unui concediu medical poate fi influențată de lipsa medicilor specialiști;
-
Accesul la medicina muncii este, în multe cazuri, limitat sau formal;
-
Evaluarea corectă a stării psihice a pacientului e adesea superficială din lipsă de timp sau resurse;
-
Povara concediilor medicale este și la noi un subiect de dispută între Casa Națională de Asigurări de Sănătate, angajatori și angajați.
În plus, în România s-a discutat frecvent despre abuzuri în sistem, dar foarte rar despre cauzele reale ale absenteismului: munca în condiții grele, stres cronic, lipsa reconversiei profesionale și ignorarea afecțiunilor psihice.
Frédéric Bizard subliniază un aspect esențial: creșterea concediilor medicale nu este doar o problemă economică, ci una de sănătate publică. Dacă oamenii ajung să lipsească frecvent de la muncă, e pentru că morbiditatea crește, iar asta nu e neapărat legată de îmbătrânire, ci de calitatea vieții și condițiile de muncă.
Aceeași concluzie e valabilă și pentru România, unde, deși sistemul de concedii medicale e mai restrictiv decât în Franța, vedem o creștere a cererilor pentru afecțiuni precum depresia, burnout-ul sau bolile cronice musculo-scheletale.
