Medic: „Acesta este cel mai important semn de alarmă în cancerul de colon”. Ce simptome nu trebuie ignorate și când e obligatorie colonoscopia

Sângele în scaun (rectoragia) este cel mai important semn de alarmă în cancerul colorectal, avertizează dr. Mihăiță Pătrășescu, medic specialist gastroenterologie la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, într-o declarație pentru Agerpres.

Problema este că, uneori, sângerarea nu se vede cu ochiul liber, iar primul indiciu poate fi o anemie cu deficit de fier, care se manifestă prin paloare, oboseală și slăbiciune.

Cancerul colorectal rămâne una dintre cele mai grele statistici din oncologie. Organizația Mondială a Sănătății arată că este a doua cauză de deces prin cancer la nivel global, cu sute de mii de vieți pierdute anual, deși este unul dintre cancerele care pot fi depistate din timp și, uneori, prevenite prin îndepărtarea polipilor.

De ce se ajunge târziu la diagnostic

În multe cazuri, cancerul de colon nu debutează „spectaculos”. Dă semne care pot fi confundate cu tulburări digestive banale, iar oamenii amână consultul.

Dr. Pătrășescu atrage atenția că simptomele sunt adesea nespecifice, iar tocmai aici apare capcana. Balonările, crampele abdominale, constipația apărută recent sau scăderea în greutate pot avea cauze multiple, însă atunci când persistă, trebuie investigate.

Semnul care trebuie luat cel mai în serios

„Semnul de alarmă cel mai important este rectoragia (sânge în scaun)”, spune medicul gastroenterolog.

Nu e vorba doar despre cantitate. Chiar și urmele mici de sânge, repetate, pot fi relevante. Iar când sângerarea nu este vizibilă, poate apărea un tablou de anemie feriprivă.

Asta înseamnă că uneori „semnul” nu este sângele văzut, ci efectul lui asupra organismului.

Simptome frecvente în cancerul de colon

Pe lista simptomelor care pot apărea în cancerul colorectal intră:

• sânge în scaun sau pe hârtie

• schimbarea tranzitului intestinal (constipație nou instalată, diaree repetată, alternanțe)

• scaune mai subțiri decât de obicei, senzație de golire incompletă

• balonări și crampe abdominale persistente

  Citeste si…

  

  Balonarea persistentă poate fi inclusiv un semn de cancer. Semne că nu e vorba doar de alimentație

• oboseală, slăbiciune, paloare (posibil semn de anemie)

• scădere în greutate fără explicație

Important este contextul. Un episod izolat poate avea o cauză benignă, însă repetarea și asocierea cu alte semne cresc riscul.

Ce investigație ridică suspiciunea

Dr. Pătrășescu explică faptul că testul hemoragiilor oculte în scaun (în practică, de multe ori FIT) este un test de suspiciune. Un rezultat pozitiv impune investigații suplimentare, în special colonoscopie. Un rezultat negativ nu exclude complet diagnosticul, mai ales dacă simptomele persistă.

Aici e o nuanță importantă pentru public. Testele din scaun sunt utile în depistarea precoce, dar nu înlocuiesc colonoscopia atunci când există semnale clinice.

Când se recomandă colonoscopia

Medicul gastroenterolog indică mai multe situații în care colonoscopia ar trebui făcută la recomandarea specialistului:

• suspiciune clinică de cancer colorectal

  Citeste si…

  

  Simptomul de cancer de colon pe care toată lumea îl ignoră

• anemie cu deficit de fier

• vârsta peste 50 de ani

• rude de gradul I cu cancer colorectal

• diabet zaharat tip 2

Colonoscopia nu este doar o investigație diagnostică. Este și o metodă de prevenție, deoarece permite identificarea și îndepărtarea polipilor înainte să se transforme malign.

Polipii, veriga dintre „nimic grav” și cancer

„Polipii colonici sunt leziuni benigne cu potențial important de transformare în cancer colorectal”, subliniază dr. Pătrășescu. Rezecția lor în timpul colonoscopiei poate preveni boala.

Asta este una dintre diferențele majore față de alte tipuri de cancer. În cancerul de colon există o fereastră reală în care boala poate fi oprită înainte să existe.

Markerii tumorali nu sunt test de diagnostic

Un obicei des întâlnit este „îmi fac markerii tumorali, ca să văd dacă am cancer”. Specialistul spune clar că markerii nu sunt suficient de sensibili sau specifici pentru diagnostic. Antigenul carcinoembrionar (CEA/ACE) poate fi folosit în monitorizare în anumite contexte, dar nu este o metodă de depistare sigură.

Cât de mare este componenta ereditară

Aproximativ 20% dintre cazuri au o componentă ereditară, spune dr. Pătrășescu, însă majoritatea sunt sporadice și influențate de factori care pot fi controlați.

Asta schimbă perspectiva. Nu vorbim despre un destin inevitabil pentru cei mai mulți pacienți, ci despre un risc care crește pe fondul stilului de viață și al îmbătrânirii.

Factorii de risc care pot fi evitați

Medicul enumeră drept factori de risc importanți:

• obezitatea

• sedentarismul

• alimentația bogată în carne roșie, mai ales preparată la temperaturi înalte

• exces de grăsimi animale

• dietă săracă în legume și fructe

• diabetul zaharat

• vârsta peste 50 de ani

• rude de gradul I cu cancer colorectal

La nivel global, povara cancerului colorectal este în creștere, iar datele GLOBOCAN arată că această formă de cancer rămâne printre cele mai frecvente și printre principalele cauze de mortalitate oncologică.

De ce diagnosticul precoce schimbă complet prognosticul

În stadiile incipiente, tratamentul chirurgical poate duce la rate de supraviețuire foarte bune. Dr. Pătrășescu menționează că în stadiile precoce supraviețuirea la 5 ani poate ajunge la 90% după intervenție, ceea ce face depistarea timpurie crucială.

Mesajul este simplu și dur. Cu cât se întârzie, cu atât boala devine mai greu de controlat.

Ce poți face pentru a reduce riscul

Pentru reducerea riscului, specialistul recomandă un set de măsuri clare:

• mișcare zilnică, chiar și moderată

• scădere în greutate atunci când există obezitate

• renunțare la fumat și limitarea alcoolului

• creșterea aportului de fibre vegetale

• reducerea preparatelor din carne roșie și a produselor procesate

Nu sunt recomandări spectaculoase, dar sunt cele care contează pe termen lung.

Când trebuie mers urgent la medic

Sunt câteva situații în care nu mai e loc de amânare:

• sânge în scaun, indiferent de cantitate

• constipație apărută recent, mai ales după 45–50 de ani

• anemie feriprivă fără o explicație clară

• dureri abdominale persistente sau scădere rapidă în greutate

Cancerul de colon nu este genul de boală care „trece de la sine”. Iar semnul pe care medicii îl iau cel mai în serios este exact cel pe care mulți îl pun, încă, pe seama hemoroizilor.