Din cuprinsul articolului
Tot mai mulți români iau zilnic aspirină fără o recomandare medicală clară, în speranța că „subțiază sângele” și previne infarctul. Dar ceea ce pare o măsură sigură de prevenție poate duce, în realitate, la complicații grave, inclusiv hemoragii digestive severe, atrage atenția medicul cardiolog dr. Anca Tâu.
În România, aspirina este percepută adesea ca un fel de „pastilă-minune”. Mulți o asociază automat cu prevenția atacurilor de cord sau a accidentelor vasculare. O parte dintre pacienți, odată trecuți de 60 de ani, încep să ia zilnic Aspenter sau aspirină fără o indicație clară de la medic – doar „ca să nu pățească ceva”.
Dar aspirina nu este un supliment alimentar și nici o asigurare generală împotriva bolilor cardiace. Potrivit dr. Anca Tâu, medic primar cardiolog, această practică aparent inofensivă poate avea consecințe serioase.
A luat aspirină preventiv și a suferit o hemoragie masivă
Un exemplu concret: o femeie de 67 de ani, fără antecedente de infarct, AVC, stent sau alte afecțiuni cardiace, a ajuns la spital cu o hemoragie digestivă severă. Motivul? Lua zilnic Aspenter, din proprie inițiativă, fără recomandare medicală. Auzise că „subțiază sângele” și că „așa face toată lumea după o anumită vârstă”. Rezultatul a fost o urgență medicală gravă, două transfuzii și o întrebare apăsătoare: „De ce nu mi-a spus nimeni că aspirina poate face asta?”
Ce spun ghidurile medicale actualizate despre aspirina zilnică
Pentru a înțelege mai bine când aspirina este indicată și când nu, e important să ne uităm la recomandările oficiale:
-
DA, aspirina este recomandată zilnic persoanelor care au avut deja un infarct miocardic, un AVC ischemic, un stent coronarian sau o intervenție de tip bypass. În aceste cazuri, aspirina ajută la prevenirea unui nou eveniment cardiovascular.
-
NU, aspirina NU este recomandată ca prevenție primară pentru persoanele fără istoric de boli cardiovasculare. Beneficiul în acest context este incert, în timp ce riscul de sângerare – mai ales gastrointestinală – este real și documentat.
-
După vârsta de 60 de ani, fără boală cardiacă diagnosticată, nu este indicat să începi tratamentul cu aspirină fără o evaluare medicală personalizată.
Frica nu e un motiv pentru automedicație
Multe persoane iau medicamente „din frică”, din auzite sau pentru că „așa face vecinul”. Dar în medicină, prevenția eficientă se bazează pe evaluare individuală, analiză de riscuri și beneficii, nu pe generalizări. Un tratament care este salvator pentru un pacient poate fi periculos pentru altul.
Aspirina nu este „ceai de mentă”, avertizează dr. Anca Tâu. Este un medicament puternic, cu efecte reale, dar și cu riscuri pe măsură. Când e folosit fără indicație, poate face mai mult rău decât bine.
Ce ar trebui să faci dacă te gândești să iei aspirină „preventiv”
-
Consultă medicul cardiolog sau medicul de familie. Discută deschis despre riscuri, antecedente familiale și stilul tău de viață.
-
Fă un bilanț cardiovascular complet. Un EKG, analize de sânge și eventual o ecografie cardiacă pot oferi date clare despre riscul tău real.
-
Nu lua medicamente „la ghici”. Chiar dacă par inofensive, efectele secundare pot fi severe.
