Din cuprinsul articolului
O tânără absolventă de medicină povestește cum a fost invitată să lucreze într-un startup german care își propune să păstreze corpuri până când știința va putea să le readucă la viață.
Într-un clip postat recent pe TikTok, o tânără medic român stabilită în Germania a relatat o experiență care pare desprinsă dintr-un episod SF. Tânăra a povestit cum, în perioada în care încerca să se stabilească profesional în Germania, a fost contactată de o companie care se ocupă cu… crio-conservarea corpurilor umane.
@spreaeroport Stiu cum suna, cautati pe google compania si o sa vedeti exact despre ce e vorba #rezidentiat #germania #fyp #tiktokromania #romania #cryotherapy ♬ original sound – SpreAeroport
Aflată în căutarea unui plan B, în așteptarea rezolvării procesului birocratic legat de recunoașterea diplomei, medicul a aplicat la zeci de joburi. Printre ele, și unul care nu cerea nici examen de limbă, nici rezidențiat. Doar diplomă recunoscută și experiență în cercetare sau chirurgie – ceea ce ea deja avea în CV, inclusiv voluntariate făcute în timpul facultății.
Două săptămâni mai târziu, a avut interviu online cu fondatorul companiei, COO-ul și CEO-ul. Ce a urmat, spune ea, „a fost cel mai neobișnuit interviu din viața mea”.
Cum funcționează conceptul: de la deces la azot lichid în câteva minute
Startup-ul are sediul la Berlin, dar construia deja în momentul respectiv o bază de stocare în Elveția, unde corpurile urmau să fie păstrate în containere speciale, la temperaturi extrem de scăzute, în azot lichid. Nu este vorba despre criogenizare clasică, spun ei, ci despre crio-conservare – o metodă prin care se încearcă evitarea formării cristalelor de gheață, pentru a nu distruge țesuturile.
Pacienții se înregistrează în sistemul companiei și poartă o brățară specială. În momentul în care sunt declarați decedați, o echipă mobilă este trimisă în regim de urgență la locul decesului. Scopul: conservarea cât mai rapidă a corpului, în speranța că, într-un viitor îndepărtat, progresul medicinei va permite tratarea cauzei morții și „revenirea la viață”.
Medicii – recrutați pentru o nouă formă de urgență
Compania căuta un medic motivat, disponibil să se deplaseze la orice oră pentru a participa la procesul de prelevare și conservare. Nu conta dacă persoana avea sau nu drept de liberă practică în Germania. Era mai important ca viitorul angajat să nu vrea o carieră clinică clasică și să fie dispus să lucreze într-un domeniu unde știința și filosofia se întâlnesc.
„Nu mi-au oferit salarii mari. Fiind startup, bugetul era limitat. Voiam doar un medic dedicat, pasionat de ideea lor și dispus să crească împreună cu proiectul”, spune tânăra.
Discuția a atins repede și aspectele etice: ce se întâmplă cu conștiința? Unde se duce sufletul? Mai ești „tu” dacă te întorci după 100 de ani? Ce implică revenirea la viață într-o altă epocă, poate fără nicio legătură cu valorile tale actuale?
În interviu s-a discutat și despre religie, moralitate, limitele medicinei și chiar impactul asupra familiei unei persoane „reîntoarse” din morți. Nu erau întrebări tehnice, ci mai degrabă provocări filosofice pe care echipa le considera relevante pentru cineva care urma să participe la un proces atât de delicat.
Ce spun cercetările
Compania citează frecvent câteva studii științifice recente legate de crioconservare, în special cele legate de stocarea în azot lichid fără formarea de cristale, precum și experimente realizate pe animale. Într-unul dintre ele, un vierme nematod crioconservat a reușit să își păstreze memoria după decongelare – un punct invocat des în susținerea posibilității viitoare de a face același lucru și cu oameni.
Totuși, nicio autoritate științifică majoră nu a validat public, până în prezent, posibilitatea readucerii la viață a unui corp uman conservat. Institutul Max Planck din Germania, unul dintre cele mai avansate centre de cercetare, a declarat în 2024 că, „deși crioconservarea are aplicabilitate reală în transplanturi și biotehnologie, utilizarea ei în vederea reanimării umane rămâne în zona speculativă”.
Tânăra nu a primit postul, deși CEO-ul și fondatorul și-ar fi dorit acest lucru. Echipa a ales pe cineva „mai puțin orientat către clinică”.
Medicul român recunoaște că nu ar fi putut rămâne mult timp în acea direcție, dar experiența a fost o revelație. „Trăim în același timp cu idei care par din viitor. Iar faptul că cineva a transformat un vis atât de bizar într-o companie reală, cu angajați, cu infrastructură, cu pacienți… mi s-a părut fascinant.”
Un viitor în care medicina își redefinește limitele
Compania despre care a vorbit continuă să crească. Pe site-ul oficial, vizitatorii pot citi despre crioconservarea corpurilor umane, dar și a animalelor de companie. Iar dacă în urmă cu patru ani părea o fantezie, astăzi proiectul are sedii, echipe mobile și planuri clare.
Compania menționată în videoclipul TikTok al medicului român din Germania este cel mai probabil Tomorrow Biostasis GmbH, un startup din Berlin care oferă servicii de crioconservare umană. Fondată în 2019 de Emil Kendziorra și Fernando Azevedo Pinheiro, Tomorrow Biostasis este prima companie din Europa care oferă servicii de crioconservare a corpurilor umane, cu scopul de a le păstra până când știința va permite reanimarea acestora.
Serviciile oferite de Tomorrow Biostasis includ crioconservarea întregului corp la un cost de aproximativ 200.000 de euro și crioconservarea doar a creierului la un cost de aproximativ 75.000 de euro. Compania colaborează cu European Biostasis Foundation din Elveția pentru depozitarea pe termen lung a corpurilor în containere speciale umplute cu azot lichid.
Până în prezent, Tomorrow Biostasis a crioconservat 20 persoane și 10 de animale de companie, iar peste 650 de persoane s-au înscris în programele companiei, majoritatea finanțând serviciile prin polițe de asigurare de viață.
Pentru a asigura procesul de crioconservare imediat după deces, Tomorrow Biostasis operează ambulanțe în Berlin, Amsterdam și, în curând, în Zürich. Echipele de intervenție rapidă răspund prompt pentru a începe procesul de răcire a corpului, reducând temperatura la minus 80°C înainte de transportul la facilitatea de depozitare din Elveția.
