Sari la conținut

Medicamentele care cresc cu 46% riscul de demență după doar trei luni. Sunt prescrise frecvent

Imagine creată cu AI
Unele medicamente pot crește cu 46% riscul de demență

Un nou studiu amplu, publicat în revista Neurology and Urodynamics, atrage atenția asupra unei legături serioase între utilizarea pe termen lung a unor medicamente prescrise frecvent și apariția demenței, în special a bolii Alzheimer.

Este vorba despre pastilele cu efect anticolinergic – prescrise adesea pentru afecțiuni obișnuite precum vezica hiperactivă, alergii sau depresie. Potrivit meta-analizei, persoanele care au urmat un astfel de tratament timp de cel puțin trei luni au prezentat un risc cu 46% mai mare de a dezvolta demență comparativ cu cei care nu au utilizat aceste medicamente.

Ce sunt anticolinergicele și de ce pot afecta memoria

Anticolinergicele funcționează prin blocarea acetilcolinei – un neurotransmițător esențial pentru comunicarea între celulele nervoase. În creier, acetilcolina este implicată direct în procesele de învățare și memorare. În alte părți ale corpului, ajută la controlul mușchilor.

Studiul a analizat 21 de cercetări, dintre care șase au fost incluse într-o meta-analiză detaliată. Toate au evaluat impactul administrării anticolinergicelor pe termen lung. Rezultatul: o corelație clară între utilizarea îndelungată și un risc crescut de demență. În plus, mai multe lucrări au indicat o relație dependentă de doză – cu cât durata tratamentului era mai mare, cu atât creștea riscul.

Afectează milioane de persoane fără să știe

În 2021, erau aproximativ 57 de milioane de oameni care trăiau cu demență la nivel global, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Alzheimerul reprezenta între 60 și 70% din aceste cazuri. Dacă legătura cu anticolinergicele se confirmă pe scară largă, impactul ar putea fi semnificativ pentru sănătatea publică.

Printre cele mai cunoscute medicamente din această clasă se numără antihistaminicele, antidepresivele triciclice, tratamentele pentru incontinență urinară și unele produse destinate simptomelor bolii Parkinson. Acestea sunt prescrise frecvent, uneori chiar fără avertismente privind riscurile pe termen lung.

Confirmări din alte surse: aproape 50% risc mai mare la pacienții vârstnici

Un alt studiu, realizat de Universitatea din Nottingham, a venit cu rezultate similare. Cercetătorii au monitorizat peste 280.000 de pacienți, dintre care aproape 59.000 aveau deja un diagnostic de demență. Cei cu vârsta peste 55 de ani care au utilizat zilnic medicamente anticolinergice puternice timp de minimum trei ani au avut un risc cu aproximativ 50% mai mare de a dezvolta această afecțiune.

„Aceste date trebuie luate foarte în serios. Nu vorbim despre o asociere vagă, ci despre o legătură semnificativă din punct de vedere statistic și clinic”, a declarat profesorul Tom Dening, directorul Centrului pentru Demență din cadrul Universității din Nottingham.

Ce pot face pacienții și medicii

Specialiștii avertizează că decizia de a prescrie sau continua un tratament anticolinergic trebuie analizată cu atenție, mai ales în cazul pacienților de vârstă mijlocie sau înaintată. Alternativa nu este neapărat renunțarea bruscă la tratament, ci o discuție clară cu medicul despre riscuri și opțiuni.

„Orice tratament are beneficii și efecte secundare. Dar când un medicament crește semnificativ riscul de Alzheimer, e important ca pacientul să știe asta înainte de a începe terapia”, au subliniat autorii studiului publicat în Neurology and Urodynamics.

De asemenea, se recomandă evitarea automedicației, mai ales cu produse disponibile fără rețetă care pot conține substanțe cu efect anticolinergic.

De reținut

  • Anticolinergicele sunt medicamente prescrise pentru afecțiuni diverse: depresie, alergii, probleme urinare.

  • Un tratament de minimum trei luni crește riscul de demență cu 46%, potrivit unei meta-analize recente.

  • Riscul este mai mare în cazul pacienților vârstnici și al tratamentelor pe termen lung.

  • O discuție informată cu medicul poate preveni complicații viitoare.

Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel