Din cuprinsul articolului
Vaccinarea ar putea deveni o componentă esențială în prevenția complicațiilor cardiovasculare, potrivit unui nou document publicat de Societatea Europeană de Cardiologie (ESC). Potrivit experților, infecțiile respiratorii, de la gripă la COVID-19, pot agrava serios starea de sănătate a pacienților cu boli de inimă. Iar vaccinurile, dincolo de rolul lor clasic în prevenirea infecțiilor, pot reduce semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare majore.
Documentul a fost publicat în European Heart Journal și sintetizează cele mai recente dovezi științifice privind interacțiunea dintre infecții și bolile cardiovasculare, dar și beneficiile vaccinării în acest context.
Un pas major în prevenție: Vaccinarea ca protecție cardiovasculară
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în Europa și în întreaga lume. Deși prevenția prin controlul factorilor de risc clasici – precum hipertensiunea, colesterolul sau fumatul – este bine documentată, un aspect adesea neglijat este rolul infecțiilor în declanșarea sau agravarea problemelor cardiace.
Experții ESC atrag atenția că infecțiile virale și bacteriene – în special cele respiratorii – pot declanșa inflamații sistemice ce afectează negativ sistemul cardiovascular.
„De mulți ani știm că gripa poate crește riscul de infarct miocardic și agrava insuficiența cardiacă. Dovezi recente arată că și alte infecții respiratorii sunt asociate cu un risc cardiovascular crescut”, a declarat profesorul Thomas F. Lüscher, președinte ESC și autor principal al raportului.
Infecțiile respiratorii și inima: o legătură periculoasă
Documentul oferă o analiză detaliată a infecțiilor care pot influența în mod negativ sănătatea cardiovasculară:
- Pneumonia pneumococică
- Gripa sezonieră
- Infecția cu SARS-CoV-2 (COVID-19)
- Virusul respirator sincitial (VRS)
Aceste infecții pot duce la exacerbarea insuficienței cardiace, declanșarea infarctului miocardic sau apariția aritmiilor, în special la pacienții vulnerabili, cu afecțiuni preexistente.
Vaccinarea: o măsură suplimentară de protecție cardiovasculară
Conform ghidului ESC, vaccinarea nu are doar un efect protector împotriva infecției, ci și un efect indirect, dar important, de reducere a riscului cardiovascular. În special:
- Vaccinul antigripal reduce semnificativ riscul de infarct miocardic și decompensare a insuficienței cardiace.
- Vaccinul anti-pneumococic previne formele grave de pneumonie care pot afecta inima.
- Vaccinurile împotriva COVID-19 au demonstrat un impact pozitiv în reducerea mortalității cardiovasculare în rândul pacienților cronici.
Noua analiză publicată de ESC este susținută de ghiduri internaționale importante, inclusiv cele emise de:
- American College of Cardiology (ACC)
- American Heart Association (AHA)
Aceste organizații sprijină vaccinarea ca parte a managementului pacienților cu boală coronariană cronică și insuficiență cardiacă.
Ce trebuie să știe pacienții și medicii de familie
Documentul ESC nu se adresează doar specialiștilor în cardiologie, ci oferă informații esențiale și pentru medicii de familie și alți furnizori de servicii medicale primare, care joacă un rol-cheie în consilierea pacienților cronici.
Sunt prezentate:
- Tipurile de vaccinuri indicate pentru pacienții cu afecțiuni cardiovasculare.
- Frecvența recomandată a administrării.
- Gestionarea potențialelor reacții adverse, cum ar fi miocardita, care rămâne o reacție rară.
- Reacțiile adverse grave sunt foarte rare, subliniază ESC, iar beneficiile generale ale vaccinării le depășesc cu mult.
Ghidul tratează și situațiile speciale, inclusiv:
- Femeile însărcinate cu afecțiuni cardiovasculare.
- Pacienții cu boli cardiace congenitale.
- Persoanele care au suferit un transplant cardiac.
În toate aceste cazuri, vaccinarea este recomandată, cu monitorizare adecvată și personalizată.
Prevenția modernă în cardiologie include și vaccinarea
„Prevenția trebuie să devină prioritate absolută în lupta cu bolile cardiovasculare. Dovezile disponibile susțin ferm ideea că vaccinarea ar trebui să fie inclusă în strategiile moderne de prevenție”, a subliniat profesorul Lüscher.
Această abordare vine să completeze măsurile clasice de prevenție – alimentația sănătoasă, activitatea fizică, tratamentele țintite – cu o strategie bazată pe imunizare, adaptată secolului XXI și noilor provocări de sănătate publică.
