Din cuprinsul articolului
Academia Română a dedicat un simpozion special memoriei lui Constantin Brâncuși, punând în prim-plan una dintre cele mai puțin cunoscute, dar esențiale dimensiuni ale operei sale: legătura profundă dintre artă și medicină. Evenimentul, intitulat „Când arta îmbrățișează medicina – ecorșeul și lucrările de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși”, a reunit istorici de artă, medici, universitari și jurnaliști culturali.
Lucrările simpozionului au fost deschise de Ioan-Aurel Pop, președintele Academia Română, care a subliniat dimensiunea universală a sculptorului.
„Brâncuși este deasupra naționalului. Nu a fost recunoscut în lume pentru că a fost român, ci pentru că a fost mare”, a afirmat Ioan-Aurel Pop. În același timp, acesta a explicat de ce România are o responsabilitate aparte în celebrarea artistului: „Faptul că a fost român ne obligă la o celebrare mai specială, cu atât mai mult cu cât, postmortem, a fost declarat membru al Academiei Române”.
Președintele Academiei a amintit și colaborarea decisivă din tinerețea sculptorului cu profesorul Dimitrie Gerota, medic și anatomist, la rândul său membru corespondent al Academiei Române.
„Ecorșeu”, lucrarea care leagă arta de anatomie
Un punct central al simpozionului l-a reprezentat analiza lucrării „Ecorșeu”, considerată una dintre pietrele de temelie ale formării artistice a lui Brâncuși. Istoricul de artă Doina Lemny, muzeograf la Muzeul Național de Artă Modernă – Centre Pompidou din Paris, a vorbit despre importanța acestei opere în evoluția sculptorului.
„Ecorșeu m-a intrigat întotdeauna prin perfecțiune. Este un moment-cheie în evoluția lui Brâncuși”, a explicat Doina Lemny, subliniind rigoarea anatomică și expresivitatea artistică a lucrării.
La rândul său, Sever Voinescu, redactor-șef al revistei Dilema, a pus accent pe unicitatea lui Brâncuși în cultura română.
„Nu există un alt artist român care să fi marcat domeniul său de creație la scară universală așa cum Brâncuși a făcut-o cu sculptura”, a afirmat acesta, punctând influența decisivă a artistului asupra artei moderne.
Colaborarea dintre Brâncuși și medicina românească
Perspectiva medicală a fost adusă în discuție de Andy Chirculescu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila. Acesta a explicat că realizarea „Ecorșeului” nu a fost un accident, ci rezultatul unei colaborări solide între artă și știință.
„Această colaborare dintre Brâncuși și Gerota nu s-a petrecut pe un teren gol. A fost rodul unei școli eficiente, bine organizate, în care anatomia și arta se completau”, a precizat Chirculescu.
Lucrarea „Ecorșeu” a fost realizată între 1901 și 1902, în perioada în care Brâncuși era student la Școala Națională de Arte Frumoase din București. Termenul provine din francezul écorché și desemnează reprezentarea corpului uman fără piele, pentru studiul mușchilor, vaselor și nervilor.
Deși gândită inițial ca material didactic pentru studenții la Medicină și Arte Frumoase, lucrarea a depășit rapid scopul strict educativ și a devenit o operă de artă în sine. Originalul poate fi văzut astăzi la Universitatea de Arte din București, iar copii ale „Ecorșeului” se află la Craiova, Iași și Cluj.
Simpozionul organizat de Academia Română a readus în atenție această etapă definitorie din creația lui Constantin Brâncuși, demonstrând că începuturile sale artistice s-au construit la intersecția dintre rigoarea medicală și viziunea artistică, o întâlnire care avea să schimbe pentru totdeauna sculptura modernă.
