Din cuprinsul articolului
Bucăţi de gheață extrase de la o adâncime de până la 2,8 kilometri în Antarctica de Est au ajuns în Marea Britanie săptămâna aceasta pentru a fi topite și studiate. Aceste probe, datând de peste 1,5 milioane de ani, ar putea oferi informații vitale despre efectele schimbărilor climatice.
A fost nevoie de cooperare internațională, patru ani de foraj și milioane de dolari pentru a extrage o miez de gheață lung de 2.800 de metri din Antarctica de Est. „Gheața a fost tăiată în secțiuni de un metru și transportată cu nava, apoi într-o dubă frigorifică, la Cambridge”, relatează British Antarctic Survey (BAS), pentru BBC.
Se crede că probele extrase au o vechime de cel puțin 1,5 milioane de ani, iar comorile pe care le conțin ar putea „revoluționa” ceea ce știm despre schimbările climatice. „Aceasta este o perioadă complet necunoscută din istoria planetei noastre”, explică prof. Liz Thomas, șefa departamentului de cercetare a carotelor de gheață de la BAS, operatorul național britanic din Antarctica.
Timp de șapte săptămâni, echipa de oameni de știință va „topi încet gheața”, eliberând „praf antic, cenușă vulcanică și chiar alge marine minuscule numite diatomee, desprinse atunci când apa s-a transformat în gheață”, potrivit sursei citate. Aceasta a precizat că materiale respective pot oferi oamenilor de știință informații despre modelele vântului, temperatură și nivelurile mării de acum mai bine de un milion de ani.
Misterul ciclurilor glaciare
Echipa coordonată de Liz Thomas a putut confirma existența unei perioade, de acum peste 800.000 de ani, „când concentrațiile de dioxid de carbon ar fi putut fi în mod natural la fel de mari sau chiar mai mari decât cele de astăzi”, subliniază BBC. „Acest lucru i-ar putea ajuta să înțeleagă viitorul planetei noastre” în contextul încălzirii globale.
„Sistemul nostru climatic a trecut prin atât de multe schimbări diferite încât trebuie neapărat să ne putem întoarce în timp pentru a înțelege aceste procese diferite și puncte de cotitură”, spune Thomas.
Munca BAS ar putea, de asemenea, să ajute oamenii de știință „să înțeleagă o schimbare misterioasă numită tranziția Pleistocenului Mijlociu, care a avut loc între 800.000 și 1,2 milioane de ani în urmă, când ciclurile glaciare ale planetei s-au schimbat brusc”.
Alternarea dintre perioadele calde și cele glaciare se producea la fiecare 41.000 de ani, „dar a sărit brusc la 100.000 de ani”, explică BBC. „Cauza acestei schimbări este una dintre „cele mai interesante întrebări rămase nerezolvate din știința climei”, spune Liz Thomas.
O eră glaciară, sau glaciațiune, este o perioadă lungă de timp caracterizată prin scăderea temperaturilor globale și extinderea calotelor glaciare și a ghețarilor.
În prezent, Pământul se află într-o eră glaciară numită glaciația cuaternară, dar într-o perioadă interglaciară, adică o perioadă mai caldă. Mica eră glaciară a fost o perioadă mai rece din cadrul glaciației cuaternare, care a durat din secolul al XIII-lea până în secolul al XIX-lea.