Din cuprinsul articolului
Un medic rezident moare acasă, altul era deja în tratament, un brancardier se prăbușește după tură. Oficial, nu e nimic suspect. Dar liniștea nu convinge pe toată lumea.
La Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, cel mai mare spital clinic de urgență din Moldova, ultimele trei săptămâni au trecut în tăcere grea. Doi rezidenți și un brancardier au murit în acest interval, în condiții pe care conducerea spitalului le declară ca fiind „strict medicale”. Cu toate acestea, întrebările nu lipsesc, mai ales din partea colegilor.
Primul rezident, în vârstă de 26 de ani, a fost găsit mort acasă, la sfârșitul lunii martie. Era originar din Bârlad, lucra la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie (IGH) din cadrul spitalului și nu era cunoscut cu probleme grave de sănătate.
Al doilea rezident, care a decedat duminica trecută, urma un tratament la Spitalul de Pneumoftiziologie din Iași. Se afla de câteva luni în evidențele medicilor, potrivit informațiilor comunicate de conducerea unității.
Cea de-a treia tragedie s-a petrecut la începutul acestei săptămâni: un brancardier de 54 de ani s-a prăbușit din picioare după ce a ieșit din tură. Cauza: infarct miocardic.
Poziția oficială: „Nu există legătură cu munca depusă în spital”
Daniel Timofte, managerul Spitalului „Sf. Spiridon”, a declarat pentru News.ro că toate cele trei decese au avut cauze exclusiv medicale și că „speculațiile privind o posibilă suprasolicitare nu se confirmă”.
„Cauzele deceselor sunt legate de afecțiuni preexistente și nu au nicio legătură cu activitatea profesională desfășurată în spital. Spitalul cooperează cu autoritățile abilitate pentru clarificarea aspectelor legate de aceste evenimente”, a declarat acesta.
Medici rezidenți din toată țara: „Sistemul îți cere să te rupi în bucăți și apoi se miră că ai căzut”
Pe grupurile profesionale și forumurile medicilor rezidenți din România, comentariile nu au întârziat. Deși puțini vorbesc oficial, în privat mulți recunosc că presiunea din spitale e resimțită constant.
„Muncești câte 24 de ore pe gardă, apoi vii din nou la muncă după o pauză care n-a fost niciodată odihnă reală. Dormi între urgențe, dacă ai noroc. Nu știi dacă mănânci la 14:00 sau la 2 dimineața. Nu e un mediu sănătos nici fizic, nici emoțional”, scrie un tânăr medic rezident din București, într-o discuție anonimă pe Reddit România.
ITM a fost sesizat. Ancheta rămâne în curs
După al doilea deces, conducerea IGH a solicitat o verificare oficială din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă. Potrivit unor surse medicale citate de Ziarul de Iași, ancheta e în derulare, dar până în prezent nu s-a emis nicio concluzie publică.
La intrarea în Spitalul „Sf. Spiridon”, steagul negru a fost arborat în semn de doliu. Trei pierderi în rândul personalului medical nu pot trece neobservate, oricât de „izolate” ar fi, așa cum le numește conducerea.
Un cadru medical din spital, care a preferat să rămână anonim, a declarat pentru Recorder: „Ne-au spus că e doar o coincidență. Dar când vezi colegi tineri că se sting, nu mai poți ignora ce simți: că e ceva în neregulă. Chiar dacă nu iese la testele oficiale.”
În România, sindromul epuizării profesionale în rândul medicilor este o realitate recunoscută, dar prost documentată. Un raport al Colegiului Medicilor din 2023 arăta că peste 60% dintre rezidenți se plângeau de lipsa somnului, suprasolicitare fizică și stres permanent, fără consiliere psihologică sau pauze corecte.
Cu toate acestea, autoritățile nu au implementat măsuri clare care să reglementeze volumul de muncă sau numărul de ore consecutive petrecute în spital.
Nu există anchetă penală
La acest moment, doar Institutul de Medicină Legală poate stabili cauzele exacte ale deceselor celor doi rezidenți. În paralel, polițiștii au deschis o anchetă administrativă.
Nu este vorba despre o investigație penală, ci despre clarificări de rutină. Iar pentru cei care au lucrat cot la cot cu cei trei, explicațiile birocratice nu aliniază emoția pierderii.
Cele trei decese consecutive, chiar dacă nelegate oficial, pun sub reflector o stare de fapt pe care mulți o cunosc, dar preferă să o ascundă. Sistemul medical cere tot, iar când nu mai e nimic de dat, nu oferă nimic în schimb.
Steagul negru de la intrare rămâne un simbol tăcut. Dar poate că, de data asta, cineva va privi dincolo de el.
