Din cuprinsul articolului
Ministerul Muncii a lansat în dezbatere publică un proiect de lege așteptat de ani de zile, care completează o verigă lipsă esențială în sistemul pensiilor private din România: faza de plată. Într-un context demografic tot mai complicat și în fața unor angajamente internaționale stringente, noua reglementare vine cu mecanisme clare pentru transformarea economiilor acumulate de contribuabili în venituri lunare predictibile la pensionare.
Un sistem cu trei piloni, dar cu o componentă lipsă
Sistemul de pensii private din România este structurat pe trei piloni: Pilonul II – obligatoriu și administrat privat, Pilonul III – pensii facultative, și pensiile ocupaționale, relativ recente. Până acum, toate reglementările vizau doar etapa de acumulare – perioada în care contribuabilii activi economisesc. În lipsa unui cadru legislativ pentru faza de plată, beneficiarii se confruntau cu incertitudine la pensionare.
În practică, soluțiile disponibile – precum plata unică sau eșalonarea pe maximum cinci ani – erau rigide, netransparente și adesea ineficiente pentru o planificare financiară pe termen lung.
Fonduri dedicate exclusiv plății pensiilor
Noul proiect de lege introduce două tipuri de fonduri, menite să transforme economiile din conturile de pensii într-un venit lunar sustenabil:
- Fondurile de retragere programată – vor oferi sume lunare fixe, pe o perioadă determinată (până la 10 ani), cu posibilitatea moștenirii banilor nefolosiți în caz de deces.
- Fondurile de plată viageră – vor garanta un venit lunar pe toată durata vieții beneficiarului, bazat pe calcule actuariale, similar modelelor occidentale.
Pentru a beneficia de aceste instrumente, participanții trebuie să dețină un activ de minimum 12 indemnizații sociale lunare pentru pensionari (aproximativ 15.372 lei în prezent). Sub acest prag, plata va putea fi efectuată integral, într-o singură tranșă sau eșalonat, fără aderarea la un fond de plată.
Mai multă flexibilitate pentru pensionari
Legea propune și opțiuni flexibile pentru beneficiari. Aceștia vor putea retrage până la 25% din activul acumulat ca sumă forfetară unică înainte de începerea plăților lunare – un avantaj pentru cei care au nevoi urgente sau planuri personale.
Totodată, pentru a proteja economiile românilor, toate costurile de funcționare ale fondurilor de plată vor fi acoperite de furnizori, fără a fi transferate participanților – o decizie menită să reducă riscul erodării fondurilor prin comisioane ascunse.
Un răspuns la realitățile demografice și angajamentele internaționale
Proiectul nu apare în vid. România s-a angajat, inclusiv în cadrul procesului de aderare la OCDE, să consolideze sustenabilitatea sistemului de pensii. În plus, între 2030 și 2040, se preconizează pensionarea unei generații mari de contribuabili – moment în care lipsa unei arhitecturi coerente pentru plata pensiilor private ar putea genera tensiuni economice și sociale.
Potrivit datelor oficiale, între 2011 și 2024 s-au efectuat plăți de peste 1,45 miliarde de lei din Pilonul II și aproape 500 de milioane de lei din Pilonul III, confirmând rolul tot mai important al acestor instrumente în sistemul național de protecție socială.
Reguli mai stricte pentru furnizori
Noua lege prevede standardizare și rigurozitate pentru funcționarea furnizorilor de pensii private: aceștia vor trebui să respecte cerințe de prudențialitate, să dețină rezerve tehnice solide, politici de investiții prudente și să demonstreze capacitate operațională adecvată.
De asemenea, se clarifică formele de răspundere legală – civilă, contravențională sau penală – pentru administratorii care afectează negativ interesele participanților.
Proiectul se află în prezent în dezbatere publică, urmând să fie adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial. Dacă legea va fi aprobată în forma actuală, România va face un pas semnificativ spre un sistem de pensii mai echitabil, predictibil și adaptat realităților economice.
