O clătire orală de 30 de secunde poate detecta riscul de boli de inimă

O clătire orală de 30 de secunde poate detecta riscul de boli de inimă. Sănătatea gingiilor poate spune multe despre sănătatea cardiovasculară.

Pe baza acestei conexiuni bine stabilite, oamenii de știință susțin că pot prezice bolile de inimă folosind o clătire cu soluție salină orală de 30 de secunde la oameni tineri, altfel sănătoși.

Studiile anterioare au arătat că persoanele cu parodontită, o infecție gravă a gingiilor ce duce la pierderea dinților, prezintă un risc crescut de boli de inimă. Simptomele parodontitei includ mestecarea dureroasă, respirația urât mirositoare, umflarea și sângerarea gingiilor.

Cercetătorii cred că la pacienții cu parodontită, factorii inflamatori pot pătrunde în fluxul sanguin prin gingii, provocând leziuni cardiovasculare.

O clătire orală de 30 de secunde poate detecta riscul de boli de inimă

În cel mai recent studiu, cercetătorii au evaluat dacă celulele albe din sânge din salivă, legate de boala gingiilor, pot fi un indicator precoce al sănătății arteriale precare și al bolilor cardiovasculare.

„Chiar și la adulții tineri sănătoși, nivelurile scăzute de încărcare inflamatorie orală pot avea un impact asupra sănătății cardiovasculare – una dintre principalele cauze de deces în America de Nord”, a spus Trevor King de la Universitatea Mount Royal din Canada, autorul corespondent al lucrării.

Studiul a inclus 28 de nefumători cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, fără comorbidități. Participanții nu aveau niciun istoric raportat de boală parodontală și nu au luat medicamente care le-ar putea afecta riscul cardiovascular.

Toți participanții au fost rugați să nu mănânce timp de șase ore, cu excepția apei potabile, înainte de a se raporta la laborator. La laborator, ei au fost puși să își clătească gura cu apă de la robinet timp de 10 secunde și cu o soluție salină timp de 30 de secunde. Probele de clătire cu soluție salină au fost colectate pentru analize de laborator.

Testul de clătire a gurii ar putea fi utilizat la controlul anual

După clătirea orală, cercetătorii au efectuat o electrocardiogramă (ECG) și au verificat tensiunea arterială, viteza undei pulsului (o măsură a rigidității arteriale) și dilatarea mediată de flux (o măsură a dilatării arteriale) ale participanților.

Cei cu leucocite mari în salivă au prezentat o dilatare slabă mediată de flux asociată cu boli cardiovasculare.

„Testul de clătire a gurii ar putea fi utilizat la controlul anual la medicul de familie sau la dentist. Este ușor de implementat ca instrument de măsurare a inflamației orale în orice clinică”, a spus coautorul Michael Glogauer, de la Universitatea din Toronto, Canada.