Osteoporoza, afecţiunea oaselor fragile. Cât de importantă este alimentaţia pentru sănătatea sistemului osos

Osteoporoza este o afecţiune a oaselor fragile, care constă în demineralizarea lor şi care favorizează creșterea riscului de fracturi. Situația se acutizează când, odată cu înaintarea în vârstă, organismul nu mai absoarbe așa cum ar trebui calciul şi nu mai produce o cantitate suficientă de vitamina D, care să-i faciliteze asimilarea.

Osteoporoza deteriorează prematur țesutul osos fragilizând oasele, dar printr-o alimentație corectă și o viață echilibrată putem putem preveni această afecțiune.

Nivelul de estrogeni, hormoni protectori ai ţesutului osos, scade după varsta de 40 de ani,iar masa osoasă se reduce lent. De asemenea, după instalarea menopauzei, această pierdere graduală crește.

Factori de risc

• cazuri de osteoporoză în familie

• alimentație deficitară (carență de calciu sau de vitamina D)

• menopauză precoce (înainte de vârsta de 45 de ani)

• anumite tratamente (cu cortizon sau specifice cancerului de sân, radioterapia etc.)

• fumatul și consumul frecvent de alcool

• sedentarismul

• obezitatea

Atunci când ai 50 de ani și te confrunți cu unul dintre acești factori de risc este recomandată densitometria osoasă, o investigație simplă, nedureroasă, prin care se măsoară densitatea oaselor.

Un stil de viață echilibrat și o alimentație sănătoasă asigură o stare bună a sistemulului osos. Foarte important este să-i asiguri organismului necesarul zilnic de calciu: 1.000 – 1.200 mg.

Meniul alimentat trebuie să fie bogat în calciu: lactate proaspete și fermentate, legume verzi (varză, fasole, conopidă, broccoli), seminţe de in, nuci (sunt surse de proteine vegetale valoroase, minerale și acizi graşi esenţiali), soia (fitoestrogenii din soia inhibă resorbţia osoasă), portocale, banane și prune (conțin potasiu și magneziu), pește oceanic (macrou, hering, somon, sardine), pâine de secară și cereale integrale minimal procesate (sunt surse de magneziu, fier, fibre și vitamine).

Pentru fixarea calciului sunt însă necesare vitaminele D, A, C şi K; acizii graşi esenţiali din uleiul de peşte şi din peşte; alte microelemente, cum ar fi zincul, cuprul, siliciul, fluorul, manganul, borul, fierul.

De asemenea, trebuie evitat un consum prea mare de sare de bucătărie (peste 2 g/zi), pentru că favorizează eliminarea calciului în urină, alimentele care împiedică asimilarea calciului, precum ceaiul negru și verde, cafea, băuturi cu cafeină, carne grasă, mezelurile, cârnaţii ori pateurile din carne, deoarece acestea conțin fosfaţi, grăsimi saturate, conservanţi ori nitriţi, care generează metaboliţi toxici, brânzeturile topite, care conțin săruri de fosfor.