Din cuprinsul articolului
În fiecare an, în a doua jumătate a lunii aprilie, cerul României se umple de drepnele negre (Apus apus), păsări migratoare remarcabile prin abilitatea de a rămâne în aer aproape încontinuu. Numite și „rândunici de cer”, ele coboară la sol doar pentru a cuibări și a-și hrăni puii, iar restul vieții trăiesc plutind la înălțimi mari, unde se hrănesc, beau apă, se împerechează și chiar dorm în zbor.
Adaptări excepționale pentru viața în aer
Anatomie adaptată: Picioarele sunt scurte și slabe, potrivite doar pentru agățat de pereții cuibului. De aceea, o drepnea neagră nu poate decola de pe sol, riscând să nu se mai ridice în aer dacă aterizează accidental.
Viteză și manevrabilitate: Poate depăși 200 km/h în zbor și execută acrobații spectaculoase în timpul ceremoniilor nupțiale – spirale, tonouri, picaje și „vrii” la peste 180 km/h.
Rezistență și obiceiuri de zbor: Își procură hrana (insecte zburătoare) și apa direct din aer, capturând până la 20.000 de insecte pe zi. În perioadele de penurie, migrează în grupuri de 40–80 km din jurul cuibului pentru a găsi zone mai bogate în hrană.
Migrație și răspândire în România
Drepnelele negre sosesc în ultima decadă a lunii aprilie–începutul lunii mai și pleacă în a doua decadă a lunii august. În țara noastră sunt estimate 15.000–60.000 de perechi cuibăritoare, concentrate în special în jumătatea estică, la stânci, în clădiri vechi sau turnuri de biserici. Migrează cu precădere noaptea, preferând intervalul spre zori, când curenții ascendenți le ușurează zborul.
Viața de familie și reproducerea
- Monogamie și fidelitate: Perechea rămâne unită pe viață și revine, an de an, în același loc de cuibărit.
- Clocirea: În mai–iunie, femela depune 2–3 ouă albe și mate. Ambii părinți le clocesc 18–23 de zile (uneori până la 27), apoi puii, golași și fără pene, stau în cuib 37–42 de zile.
- Maturitate târzie: Specia atinge vârsta reproductivă la patru ani, o adaptare inteligentă care asigură selecția celor mai rezistenți indivizi.
„Drepneaua neagră este un adevărat fenomen al ornitologiei, demonstrând adaptări unice la viața aeriană. Cercetările ne ajută să înțelegem mai bine migrația și strategiile de supraviețuire ale acestor păsări”, explică dr. Elena Popescu, ornitolog la Societatea Română de Ornithologie pentru Agromedia.
Rol ecologic și importanță
Prin vânătoarea intensivă de insecte zburătoare (muste, țânțari, afide), drepnelele negre contribuie semnificativ la controlul natural al dăunătorilor. Prezența lor în mediile urbane și rurale este un indicator al stării de sănătate a ecosistemului aerian.
Ce să faci dacă găsești o drepnea neagră pe sol
- Nu o încerca să o arunci în aer – picioarele nu îi permit decolarea și ar putea răni pasărea.
- Nu îi oferi apă sau mâncare – poate îneca-se sau îi poți afecta mandibula; hrana corectă sunt insectele mici.
- Contactează specialiști – sună de urgență Fundația „Visul Luanei” (0748 395 859), serviciu non-stop, pentru preluare și îngrijire.
Drepneaua neagră rămâne una dintre cele mai impresionante specii migratoare din România și din Europa, un model de adaptare și reziliență care merită protejat și respectat. Observarea ei în zbor este o experiență de neratat pentru orice pasionat de natură.
