Pericol la borcan! Produsul din cămară care ne poate îmbolnăvi de cancer gastric

Pericol la borcan, un aliment foarte popular în rândul românilor s-a dovedit a fi extrem de nociv. Dar acest lucru este condiționat de un aspect foarte important: dacă preparatul a fost făcut de dv. sau dacă l-ați achiziționat din comerț.

Dacă vă preparați acasă murăturile de iarnă, puteți fi liniștiți, sunt foarte sănătoase și recomandate într-o dietă echilibrată.

Cele de cumpărat însă s-au dovedit a fi un adevărat pericol, potrivit experților de la APC – Asociația Pro Consumatori.

Castraveţi din India, muraţi în România, cu soluţie de dezgheţare a drumurilor şi metabisulfit de potasiu!

Castraveţi în oţet cu zaharină sodică şi acesulfam de potasiu!

Castraveţi în oţet cu acid ascorbic, riboflavină şi 9 linguriţe de zahăr!

Unul din patru borcane de castraveţi în oţet conţine soluţie de dezgheţare a drumurilor!

Gogoşari în oţet cu acid citric!

8 din 10 borcane de gogoşari în oţet conţin acid citric!

Unul din 4 borcane de gogoşari în otet conţine soluţie de dezgheţare a drumurilor!

Ardei capia copţi, în oţet, cu soluţie de dezgheţare a drumurilor şi zaharină!

Unul din două borcane de ardei capia copti, în oţet, conţine soluţie de dezgheţare a drumurilor!

3 din 10 borcane de ardei capia copţi, în oţet, conţine zaharină!

Sfeclă roşie, în oţet, cu arome şi zaharină!

Salată de sfeclă roşie, în oţet, cu acid citric şi soluţie de dezgheţare a drumurilor!

Varză tocată, murată, cu acid citric şi acid ascorbic!

Pepene murat cu acid lactic!

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat conţinutul a 52 mărci de murături, comercializate în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. APC nu este finanțată de statul român!

Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Experții APC au analizat conţinutul a 20 mărci de castraveţi în oţet sau cu saramură, 11 mărci de ardei capia copţi, în oţet, 5 mărci de gogoşari în oţet și alte 16 mărci de murături (gogonele în oţet, pepene murat, conopidă în oţet, salată asortată de legume în oţet, salată de sfeclă roşie în oţet, varză tocată murată, ciuperci murate.

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de murături analizate sunt următoarele: apă, sare, zahăr, ardei gras roşu, ardei paprika, ardei de Jamaica, ardei iuţi, ceapă, varză albă, pepene, ghebe, ciuperci, gogonele, mere, păstârnac, piper boabe, mărar, morcov, usturoi, boabe de muştar, oţet din vin, oţet din cereale, oţet din alcool, oţet din vin alb, oţet din porumb, sirop de glucoză-fructoză, verdeaţă, seminţe de coriandru, plante aromate, foi de dafin, frunze de ţelină, cimbru, coriandru, ienibahar.

Cele mai frecvente modificări ale produselor supuse conservării și păstrării se referă la schimbarea caracteristicilor fizice (de formă și senzoriale, ale structurii), producerea de reacții și substanțe de reacție (gaze, lichide), pierderea de umiditate și substanțe utile, dezvoltarea de medii cu elemente microbiene dăunătoare sau chiar folositoare (bacterii, mucegaiuri, ciuperci) etc.

Metodele de conservare industriale sunt considerate acelea care presupun tehnică și resurse ce depășesc condiția bucătăriei unui menaj. De regulă, sunt sigure împotriva riscurilor de intoxicare, dar nu se bucură de încrederea consumatorilor informați, care știu că multe din aceste metode implică și principiul adăugării substanțelor de protecție (aditivi), motiv pentru care sunt suspectate de riscuri pe termen lung.

Mai mult, în afară de folosirea aditivilor, se știe că în industria alimentară se folosesc și trucuri tehnologice menite să crească randamentele, productivitatea şi profitul. Dacă se mai ia în calcul și faptul că nu există certitudinea faptelor și a calității declarate, totul înclină în favoarea opțiunii pentru conservele de casă.

În cele 52 de produse analizate s-au identificat 10 tipuri de aditivi alimentari, după cum urmează: clorură de calciu, acid citric,acid lactic, acid ascorbic,  acid acetic, riboflavină, zaharină sodică, acesulfam de potasiu, metabisulfit de potasiu, metabisulfit de sodiu şi arome.