Din cuprinsul articolului
O infecție fungică severă, care poate distruge plămânii și care duce anual la milioane de decese, ar putea deveni și mai periculoasă.
Potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Manchester, încălzirea globală favorizează extinderea rapidă a unor ciuperci patogene, precum Aspergillus, în regiuni unde până recent nu reprezentau un risc.
Aspergillus este o specie de ciupercă microscopică, prezentă în mod natural în sol, pe plante, în praf sau materiale organice în descompunere. Majoritatea oamenilor inhalează zilnic spori de Aspergillus fără să se îmbolnăvească. Însă pentru cei cu afecțiuni pulmonare (precum astm, fibroză chistică sau BPOC), sistem imunitar slăbit (cancer, transplant, COVID sever sau gripă), riscul este major. În aceste cazuri, infecția numită aspergiloză poate deveni letală.
„Dacă organismul nu reușește să elimine sporii, ciuperca începe să se dezvolte și afectează organele interne. Uneori, pacienții literalmente se degradează din interior”, a declarat dr. Norman van Rijn, coautor al studiului.
Unde se va răspândi și cât de grav devine pericolul
Simulările computerizate realizate de echipa britanică au arătat că, în scenariul în care emisiile de gaze cu efect de seră rămân ridicate, Aspergillus flavus — o specie rezistentă la tratament și asociată cu infecții severe — își va extinde aria de răspândire cu 16%. Vor fi afectate zone din nordul SUA, China, dar și Rusia.
Mai îngrijorător, Aspergillus fumigatus, o altă variantă periculoasă, ar putea ajunge în regiunile arctice, extinzându-și prezența cu 77,5% până în anul 2100. Estimările arată că nouă milioane de persoane din Europa vor fi expuse suplimentar acestui risc.
Organizația Mondială a Sănătății a inclus deja Aspergillus flavus pe lista agenților patogeni fungici prioritari, din cauza impactului asupra sănătății publice și a rezistenței tot mai mari la antifungice.
Diagnostic dificil, tratamente limitate
Problema nu se limitează doar la răspândire. Diagnosticul este adesea întârziat, deoarece simptomele — febră, tuse persistentă — pot fi ușor confundate cu alte afecțiuni respiratorii. Mortalitatea asociată aspergilozei ajunge frecvent între 20% și 40%, mai ales în cazurile nediagnosticate la timp.
În plus, tratamentele disponibile sunt limitate. În prezent, doar patru clase de antifungice sunt utilizate, iar rezistența la acestea crește alarmant.
Legătura cu schimbările climatice
Schimbările climatice modifică atât distribuția fungilor, cât și toleranța acestora la temperaturi mai ridicate — ceea ce le permite să supraviețuiască în interiorul corpului uman. Vânturile extreme, inundațiile și secetele pot contribui la dispersarea sporilor pe distanțe mari.
Epidemiile apărute după dezastre naturale susțin această legătură. După tornada din Joplin (Missouri) din 2011, a fost înregistrată o creștere semnificativă a cazurilor de infecții fungice.
Ce spun specialiștii
„Ne lipsesc datele esențiale despre distribuția reală a acestor fungi și despre cine ajunge, de fapt, să se infecteze. Este nevoie de supraveghere și cercetare extinsă”, a spus prof. Justin Remais, de la UC Berkeley, care coordonează un studiu pe baza a peste 100 de milioane de dosare medicale.
Dr. Elaine Bignell, de la Universitatea din Exeter, atrage și ea atenția: „Suntem subpregătiți. Fungal pathogens sunt letali, dar tratați ca o amenințare secundară. Această percepție trebuie schimbată.”
