Pierderea auzului după 50 de ani grăbește declinul cogntiv și crește riscul de Alzheimer

Un studiu amplu realizat în Brazilia trage un semnal de alarmă privind sănătatea mintală după vârsta de 50 de ani. Cercetarea a arătat că persoanele care se confruntă cu pierderea auzului în această etapă a vieții riscă să-și piardă mai repede și capacitățile cognitive — memorie, atenție, limbaj și gândire logică.

Tabloul devine și mai îngrijorător când ne gândim că multe dintre aceste cazuri rămân nediagnosticate ani la rând.

Auzul nu afectează doar urechile

Studiul a fost publicat în Journal of Alzheimer’s Disease și face parte din proiectul ELSA-Brazil, o cercetare longitudinală care analizează starea de sănătate a peste 15.000 de funcționari publici brazilieni. În acest caz, echipa condusă de prof. dr. Claudia Suemoto de la Universitatea din São Paulo a urmărit 805 persoane aflate în jurul vârstei de 50 de ani, timp de opt ani. Obiectivul: să afle cum evoluează funcțiile cognitive în raport cu starea auzului.

Rezultatele nu lasă loc de interpretări ambigue. Participanții care aveau pierderi de auz încă de la începutul studiului au înregistrat un declin cognitiv mai accelerat decât ceilalți. Vorbim de o deteriorare treptată, dar vizibilă, în testele de memorie, limbaj și funcții executive (cum ar fi luarea deciziilor sau organizarea informațiilor).

Două mecanisme clare care accelerează deteriorarea mentală

Cercetătorii au identificat două căi prin care pierderea auzului contribuie la scăderea performanțelor cognitive:

1. Lipsa stimulării cerebrale: Când urechile nu mai transmit sunetele în mod eficient, creierul pierde un canal important de acces la informație. Zonele care procesează sunetul intră într-o formă de „inactivitate” și își pierd treptat din eficiență.

2. Izolare socială: Persoanele care nu mai aud bine tind să se retragă. Conversațiile devin o sursă de frustrare, iar participarea socială scade. În timp, lipsa interacțiunii afectează negativ sănătatea mintală, susține prof. Suemoto.

„Cu toții cunoaștem pe cineva care nu mai aude bine și care a început să se izoleze. Nu din răutate, ci din oboseală. E greu să ceri mereu să ți se repete, să forțezi comunicarea. Așa apare distanțarea, iar ea are consecințe neurologice,” a explicat cercetătoarea pentru FAPESP News.

Testele simple care pot preveni o problemă majoră

Participanții au făcut teste de auz (audiometrie) și evaluări cognitive la fiecare etapă a studiului. Cei 62 de oameni (7,7%) cu deficiențe de auz au fost cei care au avut și cele mai evidente pierderi de memorie sau scăderi în funcțiile executive.

„Problema e că mulți nu își dau seama că nu mai aud bine. Se adaptează inconștient. Din acest motiv, audiometria ar trebui să devină rutină, exact ca testele de glicemie sau tensiune,” atrage atenția Suemoto.

Vestea bună? Auzul poate fi corectat. Aparatele auditive performante și protecția auditivă în locurile zgomotoase pot preveni declinul. Dar pentru asta, problema trebuie descoperită din timp.

Studiul arată că una dintre cauzele frecvente pentru scăderea auzului în jurul vârstei de 50 de ani este expunerea prelungită la zgomot. Lucrătorii din construcții, transporturi, fabrici sau chiar cei care ascultă muzică la volum ridicat în căști sunt expuși zilnic la niveluri periculoase de decibeli.

„Trebuie să luăm mai în serios protecția auditivă. Nu vorbim doar despre urechi, ci despre tot creierul. Sunetul este o sursă de viață pentru cortex,” subliniază Suemoto.

Deși discuțiile publice despre demență și boala Alzheimer sunt din ce în ce mai frecvente, prea puțină lume asociază pierderea auzului cu scăderea abilităților cognitive. Iar asta face ca problema să avanseze în tăcere — la propriu și la figurat.

Recomandări pentru prevenție:

• Faceți o testare auditivă la fiecare 2–3 ani după 45 de ani.

• Evitați expunerea la zgomote intense și purtați protecție auditivă la locul de muncă.

• Nu ignorați semnele subtile, cum ar fi dificultatea de a înțelege conversații în locuri aglomerate.

• Folosiți aparate auditive moderne dacă diagnosticul o impune — acestea pot ajuta nu doar auzul, ci și sănătatea creierului.

• Mențineți activitatea socială. Comunicarea e hrană pentru creier.