Din cuprinsul articolului
Sistemul medical din România foloseşte o serie de protocoale de intervenţie în cazuri speciale, după model european sau internaţional. Ministerul Sănătății prevede, printr-un document oficial, activarea „Planului Alb” — un protocol special de răspuns al spitalelor în situații de urgență majoră, atunci când se înregistrează un aflux masiv de pacienți.
Acesta este aplicat în cazul unor accidente colective, calamități, epidemii sau pandemii, când capacitatea obișnuită de primire a unităților medicale este depășită.
Astfel, „Planul Alb” instituit în spitale se referă la o serie de măsuri speciale pentru a gestiona urgențe majore de către unităţile sanitare. Scopul este asigurarea unui răspuns coordonat și eficient din partea spitalului pentru a gestiona un număr mare de pacienți, inclusiv o supraîncărcare a resurselor.
Medicii, chemaţi de acasă la spital
„Planul Alb” arată modul în care sunt alertaţi medicii, ce fel de cadre medicale din spital sunt chemate de acasă sau cine devine responsabil de trierea pacienţilor care urmează să fie aduşi la unitatea sanitară respectivă.
Acest protocol special a fost iniţiat de Ministerul Sănătăţii în 2016, sub forma unui ghid către spitale, prin care un astfel de plan să fie completat, pentru ca ajutorul acordat victimelor să fie unul coordonat.
Potrivit Ordinului MS nr. 2021/691 din 12 decembrie 2008, Planul Alb reprezintă planul de răspuns al unităților sanitare cu paturi și are scopul de a permite gestionarea rapidă și eficientă a urgențelor care necesită resurse suplimentare – umane, logistice și financiare.
Prin activarea Planului Alb, spitalele își reorganizează activitatea pentru a primi un număr mare de răniți sau pacienți, activează mecanisme de coordonare internă între secții și servicii, colaborează cu celelalte structuri de intervenție (ISU, SMURD, Ambulanță) și oferă sprijin medical, psihologic și social atât victimelor, cât și familiilor acestora.
În urma exploziei puternice de pe Calea Rahovei, soldat cu 3 decese şi 13 răniţi, autoritățile au activat Planul Alb, procedura prin care spitalele își mobilizează resursele pentru a trata simultan un număr mare de victime. Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de stațiile seismice din Capitală.
Situația medicală a pacienților afectați de explozia din cartierul Rahova
Spitalul Clinic de Urgență București – Floreasca – 3 pacienți
- Pacient, 68 de ani – operat de urgențǎ, urmează investigații imagistice suplimentare și monitorizare de specialitate.
- Pacientă, 58 de ani – prezintă fracturi la nivelul bazinului și coloanei lombare; necesită intervenție chirurgicală.
- Pacient, 86 de ani – fără leziuni post-traumatice; internat în secția de chirurgie pentru monitorizare.
- Pacient pediatric – traumatism cranio-cerebral și plăgi suturate, fractură de claviculă; internat în secția de neurochirurgie, în supraveghere medico-chirurgicală.
- Pacientă pediatrică – intubată și ventilată mecanic; se află în blocul operator din cadrul secției de neurochirurgie.
Spitalul Universitar de Urgență București – 6 pacienți
- Pacient, 53 de ani – cu arsuri severe, staționar hemodinamic, intubat; s-a făcut solicitare oficială de transfer într-o unitate medicală de specialitate din străinătate.
- Alți 4 pacienți au fost evaluați medical, fără a necesita internare.
- Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” – 2 pacienți
- Pacientă, 78 de ani – arsuri pe o suprafață corporală de sub 15%; în prezent nu necesită transfer în străinătate, starea fiind stabilă și echilibrată.
- Pacient, 58 de ani – evaluat în Unitatea de Primiri Urgențe, a refuzat internarea pentru monitorizare.
