Din cuprinsul articolului
Tot mai mulți tineri dezvoltă cancer de colon, iar știința începe să înțeleagă de ce. Un studiu recent publicat în revista Nature a identificat o legătură strânsă între o bacterie comună din intestin și apariția acestui tip de cancer la persoane sub 40 de ani.
Datele arată că unul din cinci cazuri de cancer colorectal este diagnosticat la persoane mai tinere de 54 de ani, o creștere semnificativă față de ultimele două decenii. Cercetătorii au investigat aproape 1.000 de pacienți din 11 țări și au descoperit o asociere evidentă între toxina colibactin – produsă de anumite tulpini de E. coli – și mutațiile prezente în tumorile pacienților tineri.
Ce este colibactina și cum afectează intestinul
Colibactina este o genotoxină, adică o substanță care poate deteriora ADN-ul celulelor. În contextul microbiomului intestinal, această toxină este produsă de anumite bacterii pentru a se apăra de alte microorganisme. Problema apare când aceste bacterii scapă de sub control și încep să atace celulele sănătoase ale gazdei.
Profesorul Ludmil Alexandrov, cercetător principal al studiului și profesor la Universitatea din California, San Diego, explică: „Fiecare substanță care interacționează cu ADN-ul lasă un tipar specific de mutații. În cazul pacienților tineri, am găsit un tipar consistent legat de colibactin. Cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât aceste mutații sunt mai frecvente.”
Ce spun datele: începutul bolii apare în copilărie
Cercetătorii au putut determina și momentul în care au apărut primele mutații în intestin. Concluzia? Majoritatea pacienților sub 40 de ani au fost expuși la colibactin înainte de vârsta de 10 ani. Această „lovitură timpurie” aduce boala cu decenii mai devreme decât era de așteptat – nu la 60-70 de ani, ci la 30-40.
De ce unii dezvoltă cancer, iar alții nu
Este important de menționat că nu toate persoanele care poartă aceste bacterii ajung să dezvolte cancer. Se estimează că între 20 și 30% dintre oameni au în intestin tulpini producătoare de colibactin, dar nu toți fac boala. Asta înseamnă că există și alți factori implicați.
Profesorul Alexandrov afirmă că un stil de viață occidental – bogat în carne roșie, zahăr procesat și sărac în fibre – poate încuraja dezvoltarea bacteriilor agresive. De asemenea, modul în care o persoană a fost născută (natural sau prin cezariană), dacă a fost alăptată sau nu, expunerea timpurie la antibiotice și consumul de alimente ultraprocesate pot influența microbiomul și, implicit, riscul de boală.
Posibile soluții: probiotice și teste preventive
Deși studiul nu dovedește cauzalitatea, ci doar o corelație puternică, echipa de cercetători explorează acum posibilitatea dezvoltării unui test de scaun care să detecteze semnăturile genetice ale colibactinei. Astfel, screeningul pentru cancer colorectal ar putea începe chiar din jurul vârstei de 20 de ani, pentru cei cu risc crescut.
O altă direcție de cercetare este formularea unor probiotice specializate, care să elimine bacteriile producătoare de colibactin fără a afecta restul microbiomului intestinal. Potrivit profesoarei Cynthia Sears, expertă în boli infecțioase la Universitatea Johns Hopkins, un astfel de probiotic ar putea deveni o strategie simplă și sigură de prevenție.
Ce putem face acum
Până la apariția unor metode de prevenție mai clare, specialiștii recomandă măsuri simple, dar eficiente, care pot reduce riscul de cancer colorectal:
-
Alimentație de tip mediteraneană (bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește)
-
Evitarea excesului de carne procesată, zahăr și alcool
-
Activitate fizică regulată
-
Renunțarea la fumat
Totodată, este esențial ca tinerii să nu ignore simptomele precum durerile abdominale persistente, scăderea inexplicabilă în greutate sau sângerările rectale, deoarece aceste semne pot indica o problemă serioasă.
De reținut
Cancerul de colon nu mai este o boală a vârstei a treia. Studiul recent oferă un indiciu important: expunerea timpurie la colibactin ar putea declanșa un proces tăcut și lent, care iese la suprafață zeci de ani mai târziu. Până vom avea soluții clare, vigilența, prevenția și stilul de viață echilibrat rămân cele mai bune arme pe care le avem.
