Probleme în transplantul de organe din România. Chiar în acest moment, viața a 21 de români grav bolnavi depinde de un transplant de cord.

Cea mai mare problemă a activității de transplant din România o reprezintă refuzul familiilor potențialilor donatori de a-și da acordul pentru prelevarea de organe, spun medicii din Târgu Mureș.

Spre deosebire de alte țări, care au în vigoare un acord prezumat al cetățenilor, în România ultimul cuvânt îl are familia posibilului donator.

Pandemia s-a suprapus cu tendința de reducere a transplanturilor de organe, spune medicul târgumureșan Horațiu Suciu.

Horaţiu Suciu:„Trebuie să studiem de ce rată de refuz este mare, cât la sută e vorba de concepții, zona foarte religioasă, și cât la sută este o percepție negativă care rezultă în urma mediatizării.”

În alte țări funcționează acordul prezumat, explică medicul coordonator regional de transplant, Oana Pitea.

Oana Pitea:„Sunt țări cum este Spania, lider european în acest segment, unde există acordul prezumat. În România este nevoie de acordul familiei. Într-adevăr, fiecare dintre noi ne putem înscrie într-un registru al donatorilor. Acest lucru ajută familia să ia această decizie.”

Chiar în acest moment, viața a 21 de români grav bolnavi depinde de un transplant de cord.

Oana Pitea: „Se ia în considerare starea organelor mai mult decât vârsta biologică a pacientului. Ca dovadă, avem donator de peste 80 de ani. În cazul copiilor este mai greu să obținem un donator”.

În România sunt autorizate 16 centre de prelevare de organe pentru transplantul cardiac. Avem acum două centre, unul nou la București și cel de la Târgu Mureș, unde anul trecut au fost trei asemenea intervenții salvatoare.

Sursa RRA

Transplantul de la donatorii în viață

Prof. dr. Adrian Covic, de la UMF „Grigore T. Popa” din Iași, șeful Clinicii de Nefrologie de la Spitalul Clinic „Dr C.I. Parhon” din Iași și directorul Programului de Transplant Renal, a fost invitatul zilei la ACADEMIA DE SĂNĂTATE, unde a vorbit despre actualitățile în transplantul renal și despre donarea de organe.

„Aș vrea să analizăm și situația donatorilor în viață, pentru că transplantul renal se pretează foarte bine la acest timp de transplant, anume la transplantul de la donatori în viață, și în România, de fapt așa a și început transplantul, de la donatori în viață.

Acest tip de transplant nu numai că nu a dispărut odată cu introducerea criteriilor de moarte cerebrală, ba din contră, el se utilizează pe scară largă și la nivel internațional și în mod particular în cazul rinichiului, pentru că fiind organ pereche, prelevarea unui rinichi nu influențează starea de sănătatea a donatorului.

Există impresia că în România nu există o cultură suficient de puternică, de solidă a donării. Evident, mai ales că e vorba strict de rude, din motive de compatibilitate imună și chiar în cadul familiilor nu știu dacă nu cumva România e puțin în urmă ca și cultură a donării”, a spus Irinel Popescu, realizatorul emisiunii.