Din cuprinsul articolului
De la 1 ianuarie 2026, zeci de mii de pacienți cu afecțiuni cronice severe s-au trezit că nu mai beneficiază de tratament gratuit decât pentru boala de bază. Decizia Casa Națională de Asigurări de Sănătate stârnește controverse și ridică semne de întrebare despre echitatea sistemului.
Schimbările introduse la începutul acestui an în sistemul de sănătate românesc îi afectează direct pe aproximativ 26.000 de pacienți cu boli cronice care nu plătesc contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS). Aceștia pierd accesul la tratamentul complet și rămân acoperiți medical doar pentru afecțiunea principală, conform declarațiilor președintelui CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, pentru publicația Foaia de observație.
Modificările, anunțate inițial în iulie 2025 și amânate pentru 1 ianuarie 2026, au fost reglementate printr-un Ordin comun al CNAS și Ministerului Sănătății publicat în Monitorul Oficial pe 31 decembrie 2025. Comunicarea oficială a venit însă abia pe 9 ianuarie, când pacienții constatau deja că nu mai pot accesa serviciile medicale ca înainte.
Cine sunt cei 26.000 de români afectați
Conform explicațiilor oficiale, vorbim despre persoane înscrise în Programele Naționale de Sănătate care nu au calitatea de asigurat. Nu sunt persoane cu handicap, care ar fi exceptate de la plata CASS pentru indemnizația de handicap. Nu sunt cazuri sociale, care primesc indemnizații și devin automat asigurate. Nu sunt nici pensionari cu pensii sub 3.000 de lei, nici copii, studenți sau gravide – categorii exceptate de la plată.
„Fac parte din categoria pacienților care, totuși, trăiesc cumva, au o sursă de venit, dar nu s-au asigurat”, spune președintele CNAS. Vorbim, practic, despre persoane care lucrează la negru, trăiesc din banii trimiși de familie din străinătate sau au alte surse de venit nedeclarate.
Până la 1 ianuarie, acești pacienți beneficiau de asigurare completă prin simpla înscriere într-un Program Național de Sănătate pentru diabet, boli cardiovasculare, neurologice, rare sau alte afecțiuni cronice grave. Acum, situația s-a schimbat radical.
Ce pierd pacienții neasigurați din Programele Naționale
De la începutul acestui an, persoanele cu boli cronice care nu plătesc CASS rămân asigurate doar pentru afecțiunea din Programul Național, până la vindecarea ei. Concret, primesc:
- Consultații la medicul de familie doar pentru prescrierea tratamentului specific bolii lor
- Consultații și investigații exclusiv pentru boala cronică, în spitalizare de zi sau continuă, peste plafon
- Servicii conexe, rețete compensate și dispozitive medicale strict pentru afecțiunea de bază
- Accesul la pachetul minimal de servicii, ca orice persoană neasigurată: urgențe, boli cu potențial epidemic, servicii de prevenție de bază, asistență pentru sarcină
Ceea ce pierd este acoperirea pentru orice altă afecțiune sau complicație care nu ține strict de boala principală: nu mai primesc vaccinuri gratuite sau compensate, nu mai pot face analize de rutină, nu mai au acces la consultații la specialist pentru alte probleme de sănătate, nu primesc rețete compensate pentru alte afecțiuni.
Există trei excepții importante: pacienții cu cancer, HIV/SIDA și tuberculoză rămân asigurați complet, fără să plătească CASS, până la vindecarea afecțiunii.
Investigațiile MONITOR – de la acces prioritar la restricții
O altă schimbare majoră privește programele MONITOR, care ofereau pacienților cu cele mai severe boli cronice acces prioritar la investigații complexe – în maximum cinci zile lucrătoare de la solicitare, peste plafoanele stabilite pentru furnizori.
Cele opt programe MONITOR acopereau:
- COVID-19,
- oncologie,
- diabet,
- boli cardiovasculare,
- boli rare,
- boli neurologice,
- boli cerebrovasculare,
- boala cronică renală.
Din 2026, doar pacienții oncologici mai păstrează acest privilegiu. Ceilalți pot face o singură investigație de înaltă performanță pe an (CT, RMN, angiografie sau scintigrafie) peste plafon și în termen de cinci zile. Pentru a doua investigație primesc bilet de trimitere, dar trebuie să găsească singuri o clinică sau spital care mai are fonduri disponibile – exact ca orice alt pacient.
Restul investigațiilor paraclinice – analize de sânge, ecografii – le pot face doar dacă furnizorul încă are buget alocat pentru luna respectivă.
Justificarea oficială: prioritate pentru cazurile acute
Președintele CNAS susține că modificările corectează o situație nefirească în care pacienții cu afecțiuni acute – infecții urinare, colecistite, pneumonii, sindroame vertiginoase – ajungeau pe planul doi, pentru că furnizorii aveau obligația să preia în cinci zile investigațiile MONITOR pentru bolnavii cronici.
„Investigațiile de tip MONITOR funcționează doar din perioada pandemiei și au fost un răspuns de criză atunci. Total contra naturii, cazurile acute nu mai erau o prioritate pentru furnizorii de servicii de laborator”, explică Moldovan.
Feedback-ul acumulat de la furnizori pe parcursul anilor a arătat că pacienții acuți, care nu aveau timp să aștepte, ajungeau să plătească din buzunar pentru analize.
Soluția propusă: asigurarea minimă de 2.430 lei pe an
Pentru a rămâne asigurați complet, cei 26.000 de pacienți ar trebui să își facă o asigurare voluntară minimă, care în 2026 costă 2.430 de lei pe an.
Suma reprezintă contribuția calculată la nivelul salariului minim pe șase luni, dar oferă asigurare pentru 12 luni. Asigurarea poate fi plătită în două tranșe: 608 lei inițial și restul până la 26 mai anul următor.
„Nu e o sumă mare, raportat la beneficiile pe care le aduce”, argumentează jurnalista de sănătate Sorana Stănescu. Pentru comparație: vaccinul HPV pentru o femeie de 25 de ani costă 1.800 de lei integral, niște analize de bază anuale costă 150-200 de lei, un consult oftalmologic la privat se adaugă la calcul – doar acestea acoperă practic suma asigurării anuale.
Problema apare însă pentru persoanele cu venituri foarte reduse. Plata în două tranșe – 608 lei odată – rămâne dificilă pentru mulți. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune propune posibilitatea de a plăti în mai multe tranșe.
Consecința neplății este executarea silită. ANAF poate popri conturile celor care nu achită asigurarea obligatorie.
Critica lipsei de comunicare
Deși modificările au fost anunțate încă din iulie 2025, comunicarea oficială a fost deficitară. După anunțul inițial, nu s-a mai vorbit despre ele timp de jumătate de an. Ordinul care le-a pus în aplicare a fost publicat în ultima zi a anului 2025, iar CNAS a comunicat explicit abia pe 9 ianuarie 2026, când schimbările erau deja în vigoare.
O altă lege din octombrie 2025 (Legea 163), care restricționa investigațiile MONITOR, nu a fost deloc comunicată oficial de CNAS către pacienți sau publicul larg, recunoaște indirect președintele instituției.
Când este întrebat cum pot afla oamenii despre aceste modificări, Moldovan răspunde: „De la medicul curant”. Problema este că și medicii rămân nelămuriți în multe situații, dovadă fiind discuțiile din spațiul public.
Următorul pas: eliminarea plafoanelor la laborator
CNAS recunoaște că problema accesului la analize nu se rezolvă doar prin restricționarea programelor MONITOR. Plafoanele de la laboratoare – limitele bugetare lunare ale fiecărui furnizor – cauzează nemulțumiri profunde.
Soluția propusă: eliminarea plafoanelor în a doua jumătate a anului 2026, după modelul eliminării plafoanelor de la farmacii, făcută acum mulți ani. Odată cu eliminarea plafoanelor ar urma să fie introduse reguli clare de prescriere a analizelor medicale, bazate pe ghiduri internaționale și naționale.
„Nu e nevoie să-ți faci colesterolul și trigliceridele fiecare săptămână, că ele nu se modifică. Le faci o dată la trei luni”, exemplifică președintele CNAS, care susține că practica de a face analize prea frecvent este confirmată de majoritatea medicilor și laboratoarelor.
Un alt mecanism pregătit pentru implementare este bugetarea globală – un sistem prin care fiecare specialitate medicală din ambulatoriu primește un buget anual fix, negociat pe bază de criterii clare: istoric, adresabilitate, nevoi analizate din ultimii ani și proiecție pe următorii cinci ani.
„Pentru pacient se schimbă un lucru esențial: nu va mai avea niciodată ușa închisă la laboratorul de analize medicale”, promite Moldovan.
Între echitate și solidaritate socială
Modificările din sistemul de sănătate român ridică întrebări fundamentale despre echilibrul dintre responsabilitatea individuală și protecția socială. Pe de o parte, există un argument solid că oricine are surse de venit ar trebui să contribuie la sistemul din care beneficiază. Legea Sănătății stipulează clar că asigurarea este obligatorie, nu opțională.
Pe de altă parte, execuția bruscă a acestor măsuri, comunicarea deficitară și lipsa unor mecanisme care să faciliteze plata în tranșe accesibile arată o lipsă de empatie față de vulnerabilitatea pacienților cronici.
Adevărata problemă nu sunt cei 26.000 de pacienți care făceau investigații prioritare peste plafon, ci un sistem subdimensionat care nu reușește să răspundă nevoilor tuturor – acute și cronice deopotrivă. Restricționarea accesului pentru unii nu rezolvă fundamental inechitatea, doar o redistribuie.
Până când bugetarea globală și eliminarea plafoanelor vor deveni realitate, zeci de mii de români cu boli cronice se află într-o zonă de incertitudine, confruntați cu o alegere dificilă: să plătească o asigurare pentru care poate nu au resurse imediate sau să riște să rămână fără acoperire medicală pentru orice altceva în afara bolii lor principale.
