Din cuprinsul articolului
Alimentaţia-activitatea fizică-somnul-managementul stresului-prevenţia medicală sunt cei cinci piloni pe care se sprijină o stare bună de sănătate. Cu toate acestea, România se poziţionează încă este pe primul loc în UE la decese din cauze prevenibile.
Experţii în sănătate au detaliat importanţa fiecăruia din cei cinci piloni – cu accent pe soluții aplicabile și perspective relevante din zona wellbeing-ului -, în cadrul conferinței „Wellbeing 360˚ – Transformăm prevenția în stil de viață”, desfăşurată sâmbătă, 24 mai, la Bucureşti.
În cadrul conferinței a fost lansat oficial studiul național „Prevenția în România”, o inițiativă Secom®, realizată în parteneriat cu ISRA Center, care va fi derulată anual.
Studiul oferă o perspectivă unică asupra atitudinilor și comportamentelor românilor față de sănătatea preventivă — într-un moment în care presiunea asupra sistemului de sănătate este tot mai mare, iar interesul public pentru un stil de viață echilibrat crește constant.
Cercetarea a scos în evidenţă câteva statistici alarmante
– 2 din 5 români nu şi-au făcut un control medical preventiv în ultimul an;
– 7 din 10 români încrearcă să-şi controleze nivelul de stres, dar majoritatea apelează la metode pasive şi intuitive, mai puţin ghidate de specialişti;
– 13% dintre participanţii la studiu nu fac sport niciodată, în vreme ce doar 47% obişnuiesc să facă exerciţii fizice cel puţin de două ori pe săptămână;
– 4 din 10 respondenţi nu consumă cele 5 porţii zilnice de fructe şi legume recomandate de medici
– doar 1 din 2 români consumă cel puţin 2 litri de apă zilnic
– 33% dintre participanţii la studiu au apelat lunar la vitamine, minerale şi/sau suplimente alimentare în ultimele 6 luni
– românii dorm în medie 7 h pe noapte, însă doar o treime ajung la numprul minim de ore recomandate (69% dintre respondenţi doar mai puţin de 7 ore/noapte).
Studiul privind evaluarea comportamentului legat de prevenţie în rândul populaţiei urbane din România a fost realizat în perioada 14-24 martie 2025 prin metoda CAWI, pe un lot de 1.000 de persoane din toate grupele de vîrstă de peste 18 ani, cu o marjă de eroare de 3%.
În cadrul evenimentului, medicul nutriţionist Elena Țambrea a explicat provocările alimentației moderne și modul cum putem adapta nutriția la nevoile reale ale organismului, pentru a ne bucura de longevitate, de o calitate înaltă a vieții cât mai mult timp.
Dr. Radu Țincu: „Oamenii vin la spital cu forme avansate ale unor boli care puteau fi prevenite”
La rândul său, dr. Radu Țincu, medic primar ATI și toxicolog, a atras atenția asupra efectelor expunerii zilnice la poluanți și substanțe toxice și va propune soluții concrete pentru reducerea acestor riscuri și integrarea unor rutine de protecție eficientă în viața de zi cu zi. În plus, medicul susţine că „oamenii vin la spital cu forme avansate ale unor boli care puteau fi prevenite”.
„Ceea ce îi determină pe oameni să vină la spital este durerea, este principalul semn. Întotdeauna când o afecţiune ‘doare’, pacientul este mult mai responsabil şi caută ajutor medical pentru a înlătura acest simptom neplăcut. Însă foarte multe dintre bolile actuale ‘nu dor’, dacă vorbim de obezitate, diabet zaharat sau afecţiuni cardiovasculare. De aceea, nu cred că durerea ar trebui să ghideze pacientul la evaluarea medicală pentru că acesta este un simptom tardiv, care apare într-o fază avansată a unei afecţiuni”, a punctat dr. Ţincu.
Potrivit acestuia, sunt câteva mituri care ar trebui înlăturate, exemplificând prin percepţia că „populaţia din România se crede mult mai rezistentă decât toate populaţiile europene şi nu avem nevoie de evaluare medicală pentru că genetic suntem structuraţi să rezistăm mai bine ca ceilalţi. Este eronat!
Acest lucru mă înspăimântă, mai ales că vin pacienţi cu fornme grave de cancer la 60 de ani şi ceva şi îmi spun ‘eu nu înţeleg de ce am făcut cancer pentru că până acum nu am venit niciodată la spital’. Şi le răspund că tocmai de aceea au făcut cancer pentu că timp de 60 de ani nu şi-au evaluat starea de sănătate, nu au făcut nişte controale medicale.
De aceea, cel mai important lucru este să nu aşteptăm apariţia simptomelor unei boli şi să încercăm să prevenim acei factori de risc”.
Medicul a mai exemplificat prin recrudescenţa cazurilor de boli mai grave induse de sindromul metabolic, cum ar fi afecţiunile cardiovasculare, neurologice sau digestive: „Trebuie să înţelegem că acele ‘boli bânde’ cum ar fi obezitatea, diabetul nu sunt atât de prietenoase aşa cum am crede la prima vedere şi trebuie schimbată percepţia că nu avem nevoie de o evaluare medicală preventivă şi de educaţie medicală”, a mai spus dr. Radu Ţincu.
În cadrul evenimentului, dr. Oana Deleanu, medic pneumolog cu competență în somnologie și Șef lucrări UMF Carol Davila, a vorbit despre importanța somnului în viața de zi cu zi. Ea a explicat cum un somn de calitate și în cantitate adecvată susține buna funcționare a organismului, atât din punct de vedere medical, cât și social, și de ce este crucial pentru menținerea sănătății.
De asemenea, psihoterapeuta Diana Stănculeanu a menţionat importanţa legăturii dintre sănătatea mintală și cea fizică și a oferit câteva soluții practice pentru construirea unor rutine sănătoase conștiente, care susțin echilibrul emoțional și starea de bine pe termen lung.
