Semnul de demență precoce pe care mulți îl ignoră

Din cuprinsul articolului

Când vine vorba de demență, mintea se duce imediat la vârstnici și la uitarea numelor sau pierderea amintirilor. Dar experții avertizează că demența cu debut precoce, adică diagnosticată înainte de 65 de ani, are alte semne – și ele apar mai devreme decât crede majoritatea.

Cel mai tulburător detaliu? Primul simptom nu este uitarea, ci problemele de vedere sau de limbaj, potrivit unei analize recente publicate de The Conversation și semnată de Molly Murray, expert în demența cu debut precoce la Universitatea West of Scotland.

Când cititul devine dificil sau coordonarea scade, iar ochii sunt perfect sănătoși

Cercetările arată că aproximativ o treime dintre cei diagnosticați cu Alzheimer înainte de 65 de ani au prezentat inițial dificultăți de coordonare sau tulburări vizuale. Acestea nu apar din cauza ochilor, ci din modul în care creierul începe să proceseze greșit informația vizuală.

Astfel, apar probleme la citit, la identificarea obiectelor sau chiar la gesturi simple, cum ar fi îmbrăcatul. „Oamenii se pot încurca în lucruri banale, iar pentru cei din jur pare doar o perioadă mai stresantă sau un moment de neatenție,” explică Murray.

Schimbările de vorbire sunt ușor de trecut cu vederea

Pe lângă vedere, apar și modificări subtile în limbaj: ezitări frecvente, alegerea greșită a cuvintelor sau fraze rupte. Pentru apropiați, pare că persoana „se bâlbâie mai des” sau „gândește cu voce tare”. În realitate, aceste pot fi primele semne ale unei forme rare de demență – demența frontotemporală (FTD).

Această variantă afectează în special adulții tineri și se instalează mai ales între 40 și 60 de ani. Primele manifestări? Comportamente neobișnuite, impulsivitate, pierderea filtrului social sau limbaj incoerent. Două din cinci cazuri de demență precoce sunt cauzate de FTD, potrivit datelor analizate de Murray.

Când personalitatea se schimbă și nimeni nu înțelege de ce

O parte dintre cei afectați devin dintr-odată mai direcți, spun lucruri considerate nepotrivite sau par lipsiți de empatie. Aceste modificări pot fi confundate cu epuizarea, depresia sau criza vârstei mijlocii. În realitate, creierul își pierde treptat capacitatea de autoreglare.

Acesta a fost și cazul prezentatoarei Fiona Phillips, diagnosticată la 62 de ani cu Alzheimer. Înainte de diagnostic, a experimentat ceață mentală și anxietate. După începerea tratamentului experimental, ea a remarcat că „spune lucruri direct, fără să le mai filtreze”. În mod surprinzător, reacțiile au fost pozitive – unii au perceput-o ca fiind mai autentică.

O boală rară, dar în creștere

Demența cu debut precoce reprezintă acum aproximativ 7,5% din totalul cazurilor de demență în Marea Britanie – aproape 71.000 de persoane. Numărul a crescut cu 69% față de 2014. Cauzele exacte nu sunt cunoscute, dar se iau în calcul stilul de viață dezechilibrat, alimentația procesată și diagnosticarea mai frecventă.

Cazuri celebre, povești greu de uitat

Sir Terry Pratchett, autorul seriei Discworld, a fost diagnosticat cu atrofie corticală posterioară la 59 de ani. Pierduse capacitatea de a vedea obiectele în context sau de a le distinge pe fundaluri de aceeași culoare.
Robin Williams, actor multipremiat, a murit în 2014, după luni de confuzie, halucinații și schimbări comportamentale. Ulterior, a fost diagnosticat post-mortem cu demență cu corpi Lewy – o afecțiune care afectează percepția realității și provoacă tremur, depresie și halucinații.

De ce se întârzie diagnosticul

Problema cea mai gravă? Confuzia dintre simptomele demenței și alte afecțiuni comune. La femei, semnele pot fi puse pe seama menopauzei. În alte cazuri, se consideră burnout, depresie sau „o perioadă mai grea”. Lipsa unei suspiciuni din partea medicilor amână testarea. Astfel, mulți ajung la diagnostic abia când boala avansează.