Din cuprinsul articolului
Un nou studiu publicat pe 7 mai 2025 în jurnalul Neurology scoate la iveală o legătură neașteptat de gravă între apneea obstructivă de somn care se manifestă prin sforăit puternic și întreruperea respirației și modificările structurale ale creierului care pot afecta memoria.
Cercetătorii de la University of California, Irvine, conduși de Dr. Bryce A. Mander, au descoperit că nivelurile scăzute de oxigen în timpul somnului REM sunt asociate cu leziuni la nivelul vaselor mici din creier – leziuni care pot duce la pierderi de memorie și declin cognitiv.
Ce au observat cercetătorii?
Participanții la studiu, 37 de persoane cu vârsta medie de 73 de ani, au fost supuși unor analize complexe de somn și imagistică cerebrală. Dintre aceștia, 24 sufereau de apnee obstructivă de somn. În timpul nopții, oamenii de știință le-au monitorizat nivelul de oxigen în sânge și au analizat în ce măsură acesta scade în special în timpul somnului REM – etapa în care creierul procesează informații și consolidează amintiri.
Rezultatele sunt îngrijorătoare: nivelurile reduse de oxigen au fost corelate cu o cantitate mai mare de așa-numite “hiperintensități ale substanței albe” – zone care apar luminoase pe RMN-uri și indică leziuni ale țesutului cerebral. Aceste leziuni apar frecvent în urma afectării vaselor de sânge foarte fine, esențiale pentru nutriția zonelor adânci ale creierului.
Regiunile-cheie ale memoriei, afectate vizibil
Două regiuni ale creierului care apar frecvent în studiile despre memorie – hipocampul și cortexul entorhinal – au fost și ele afectate. Cercetătorii au constatat că persoanele cu mai multe hiperintensități prezentau o scădere a volumului hipocampului și o subțiere a cortexului entorhinal. Ambele zone sunt implicate direct în stocarea și reamintirea informațiilor.
Iar efectele nu sunt doar vizibile pe scanări. Participanții au susținut teste de memorie înainte și după somn, iar cei cu afectări mai pronunțate au obținut scoruri mai mici, semn că aceste modificări structurale au consecințe reale.
De ce este somnul REM atât de important?
Somnul REM este etapa în care apar visele și în care creierul lucrează intens pentru a organiza experiențele din timpul zilei. În această fază, consolidarea memoriei și procesarea emoțiilor sunt la capacitate maximă. Însă, la persoanele cu apnee de somn, episoadele de oprire temporară a respirației duc la scăderi bruște ale oxigenului, care afectează direct calitatea somnului și, pe termen lung, sănătatea cerebrală.
Potrivit Dr. Mander, “aceste descoperiri oferă o nouă perspectivă asupra modului în care apneea de somn ar putea accelera declinul cognitiv asociat îmbătrânirii sau bolii Alzheimer” (Neurology, 2025).
Ce înseamnă asta pentru tine?
Dacă te trezești frecvent obosit, sforăi sau ai senzația că nu te odihnești nici după 8 ore de somn, nu ignora aceste semnale. Apneea de somn afectează milioane de persoane și, deși poate părea un disconfort minor, impactul său asupra creierului poate fi serios și ireversibil. Discută cu un medic și solicită o analiză de somn (polisomnografie) dacă ai suspiciuni.
Limitările studiului
Studiul a fost realizat pe un grup restrâns, format în principal din persoane albe și asiatice, ceea ce înseamnă că rezultatele ar putea să nu reflecte fidel realitatea pentru toate grupurile etnice. De asemenea, deși cercetătorii au observat o asociere clară între scăderea oxigenului și leziunile cerebrale, nu pot afirma cu certitudine că apneea de somn este cauza directă a acestor modificări.
Legătura dintre somn, oxigen și sănătatea creierului devine tot mai clară. Ce pare la început un simplu “sforăit” se poate transforma, în timp, într-o problemă neurologică serioasă. Studiul publicat în Neurology și susținut de National Institute on Aging și American Academy of Sleep Medicine Foundation atrage atenția asupra unei conexiuni pe care mulți o ignoră: somnul afectat nu este doar o problemă de odihnă, ci una de memorie, atenție și poate chiar autonomie cognitivă.
