Din cuprinsul articolului
Pe măsură ce algoritmii devin tot mai preciși, iar roboții tot mai eficienți, întrebarea care persistă în mintea multora este simplă: Ce meserie mai e cu adevărat sigură? Nu în fața greșelilor omenești, ci în fața celor „perfecte” ale inteligenței artificiale.
Editorialistul Tim Harford, într-un text recent publicat în Financial Times, trece în revistă ideea comentatorului economic Martin Wolf, care afirmă fără echivoc: „Grădinarul este cel mai sigur loc de muncă din lume.”
De ce pare grădinarul de neînlocuit
La prima vedere, grădinăritul pare o meserie simplă. Tuns iarba, plivit, plantat, irigat. Nimic ce nu poate fi automatizat. Sau cel puțin așa părea. Doar că activitatea în sine implică mult mai mult decât sarcini repetitive.
Un grădinar trebuie să identifice boli ale plantelor, să colaboreze cu clienți cu gusturi și bugete diferite, să adapteze designul peisagistic în funcție de teren, climă și context. Aici intervine complexitatea greu de reprodus prin cod: gândirea contextuală, deciziile luate pe loc și comunicarea umană.
Chiar în ziua următoare publicării articolului lui Wolf, Financial Times a lansat un text ironic cu titlul „Grădinile cultivate de AI”, descriind un peisaj plin de sisteme automate de irigație, senzori pentru dăunători, sperietori cu laser și un robot alimentat solar care smulge buruieni.
Harford punctează esența dilemei: e o diferență între a automatiza sarcini și a înlocui complet meserii. Iar locurile de muncă nu sunt simple colecții de activități – ele sunt structuri integrate în care unele părți susțin și completează altele.
AI-ul îmbunătățește, nu înlocuiește
Un exemplu vine chiar din istoria recentă: introducerea foilor de calcul în contabilitate. În loc să înlocuiască profesia, tehnologia a eliminat calculele repetitive și a lăsat loc pentru analiză și strategie. În schimb, în depozite, căștile de ghidare vocală – precum sistemul „Jennifer” – au eliminat partea cognitivă a muncii, lăsând doar efortul fizic și rutina.
Așadar, același tip de tehnologie poate transforma o meserie într-un job mai creativ sau într-unul mai epuizant, în funcție de cum e aplicat.
Ce spune cercetarea MIT
Economiștii David Autor și Neil Thompson, într-un nou studiu de la MIT intitulat „Expertise”, arată cum două meserii aparent similare au evoluat complet diferit sub impactul digitalizării. Contabilii au devenit mai valoroși, fiind nevoiți să analizeze și să decidă, în timp ce funcționarii din logistică au pierdut partea tehnică a muncii și au rămas cu sarcini de bază.
Motivul? Automatizarea a afectat în mod diferit conținutul calitativ al fiecărei profesii. Unii au câștigat în complexitate și recunoaștere. Alții au pierdut.
Grădinarul de astăzi s-ar putea folosi de AI pentru a planifica irigarea sau pentru a scrie un e-mail politicos unui client dificil. Însă robotul nu poate vizualiza cum va arăta o grădină peste două sezoane. Nu poate simți dacă solul „ține apă” sau dacă o tufă trebuie mutată la umbră. Și mai ales, nu poate adapta o recomandare în funcție de preferințele unei familii care abia s-a mutat.
Asta nu înseamnă că meseria rămâne la fel. Își schimbă forma. Ca multe altele.
Cercetarea MIT arată că nu orice loc de muncă e expus în mod egal. Contează ce parte a activității poate fi automatizată. Dacă AI-ul preia rutina, angajatul câștigă timp și libertate. Dacă preia părțile care implică judecată, expertiza se diluează, iar valoarea personală scade.
Așadar, întrebarea utilă nu este „Poate AI-ul să-mi ia locul?”, ci „Care parte a muncii mele poate fi preluată de AI?”. Răspunsul la asta spune mai multe despre viitorul carierei tale decât orice promisiune dintr-un manual de resurse umane.
De reținut
Nicio meserie nu este complet imună la schimbare, dar unele sunt mai adaptabile decât altele. Grădinarul poate părea un exemplu modest, însă realitatea îl face relevant. Este o meserie care necesită observație, adaptare și interacțiune. Exact tipul de activitate care, cel puțin deocamdată, rămâne în mâinile oamenilor.
