Din cuprinsul articolului
Deși rafturile farmaciilor și magazinelor naturiste sunt pline de produse care promit să „combată inflamația” sau „întărească imunitatea”, foarte puține dintre ele au fost dovedite eficace în studii clinice riguroase.
O analiză amplă realizată de cercetători de la Harvard, Universitatea din Arizona și alte centre medicale majore, publicată în ediția de noiembrie 2025 a revistei Scientific American, arată că doar trei substanțe au dovezi solide privind efectele antiinflamatoare la oameni: acizii grași Omega-3, vitamina D și curcumina – compusul activ din turmeric.
Ce înseamnă inflamația cronică și de ce este periculoasă
Inflamația este un mecanism natural de apărare al organismului. Când te lovești sau faci o infecție, sistemul imunitar trimite celule și proteine pentru a repara țesuturile afectate. În mod normal, procesul este temporar.
Problema apare atunci când inflamația persistă în tăcere, ani la rând. În loc să protejeze, celulele imunitare încep să atace propriile țesuturi, favorizând boli grave precum ateroscleroza, diabetul de tip 2, Alzheimerul, unele cancere și afecțiunile autoimune.
„Când inflamația devine cronică, proteinele și celulele imunitare care ar trebui să combată infecțiile încep să deterioreze vasele de sânge și organele interne”, explică Frank Hu, profesor de nutriție la Harvard T.H. Chan School of Public Health.
Această înțelegere a dus la o explozie pe piața suplimentelor antiinflamatoare, estimată la peste 33 de miliarde de dolari până în 2027, însă majoritatea produselor nu au fost validate științific.
1. Omega-3 – cel mai puternic aliat antiinflamator
Printre sutele de suplimente testate, acizii grași Omega-3 (în special EPA și DHA, prezenți în peștele gras precum somonul, macroul sau heringul) au oferit cele mai consistente rezultate.
Studiul clinic VITAL, coordonat de cercetători de la Harvard și care a urmărit peste 25.000 de adulți timp de cinci ani, a arătat că suplimentarea cu Omega-3 a redus nivelul proteinei C reactive (CRP) – un marker important al inflamației – și a scăzut cu 40% riscul de infarct în rândul persoanelor care consumă rar pește.
„Cei care beneficiază cel mai mult sunt persoanele cu aport redus de pește, pentru care suplimentele reprezintă principala sursă de Omega-3”, explică endocrinologul JoAnn Manson, co-autor al studiului.
Mecanismul este bine documentat: Omega-3 sunt transformați în molecule care blochează producția de citokine proinflamatoare (precum interleukina-6 sau TNF-α) și reglează expresia genelor implicate în inflamație.
Totuși, cercetătorii subliniază că doza optimă și durata tratamentului rămân neclare, iar efectele sunt mai evidente la persoanele cu boli cronice sau inflamație de fond crescută, nu la indivizii complet sănătoși.
2. Vitamina D – beneficii pentru sistemul imunitar și bolile autoimune
Deși a fost intens promovată în ultimii ani, vitamina D nu este un „tratament universal”. Totuși, studiile mari arată efecte antiinflamatoare clare în anumite contexte.
În același studiu VITAL, participanții care au luat zilnic vitamina D timp de cinci ani au avut un risc cu 22% mai mic de a dezvolta boli autoimune precum artrita reumatoidă, lupusul sau psoriazisul.
Vitamina D pare să reducă producția de citokine proinflamatoare și să stimuleze eliberarea unor molecule cu efect protector, cum este interleukina-10.
Un alt studiu a arătat că dozele mari (50.000 UI la două săptămâni) pot reduce semnificativ nivelurile proteinei C reactive la femeile cu diabet de tip 2, iar combinația de vitamina D și Omega-3 s-a dovedit eficientă în scăderea inflamației la pacientele cu sindrom de ovar polichistic.
Totuși, cercetătorii avertizează că supradozarea poate fi periculoasă, crescând nivelul de calciu din sânge.
„Persoanele care au deja valori normale de vitamina D nu par să obțină beneficii suplimentare prin suplimente”, atrage atenția JoAnn Manson.
3. Curcumina – pigmentul din turmeric cu potențial antiinflamator
Culoarea galben-aurie a turmericului este dată de curcumină, un compus care a atras atenția cercetătorilor datorită capacității sale de a bloca nuclear factor κB – una dintre principalele căi celulare ale inflamației.
O analiză realizată de Janet Funk, profesor de medicină la Universitatea din Arizona, care a evaluat sute de studii clinice, arată că suplimentele cu curcumină pot reduce inflamația la persoanele cu boli metabolice sau osteoartrită, iar în unele cazuri efectul a fost comparabil cu cel al ibuprofenului.
Totuși, problema principală este biodisponibilitatea scăzută – substanța se absoarbe greu și este eliminată rapid din organism. De aceea, cercetările recente testează formulări cu nanoparticule sau piperină (un extract din piper negru) pentru a-i crește absorbția.
Pe piață, însă, există și produse contrafăcute sau contaminate. Unele pulberi de turmeric au fost descoperite cu aditivi toxici precum cromatul de plumb, adăugați pentru a intensifica culoarea.
„Oamenii aleg produsul după nuanța galbenă, dar tocmai aceasta poate ascunde contaminarea”, avertizează Janet Funk.
Alte substanțe analizate
Flavonoidele din ceaiul verde sau ciocolată neagră și resveratrolul din vinul roșu sunt adesea promovate ca antiinflamatoare, însă dovezile sunt mult mai slabe. Compusii se absorb greu, iar dozele eficiente ar fi imposibil de obținut prin alimentație obișnuită fără un aport caloric excesiv.
Concluzia cercetătorilor: suplimentele nu pot înlocui alimentația sănătoasă
Deși unele suplimente pot susține organismul în combaterea inflamației, ele nu reprezintă o soluție universală.
„Mulți oameni cred că pot lua o pastilă și au înlocuit o dietă echilibrată. Nimic mai fals”, spune Manson.
Specialiștii recomandă dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește și ulei de măsline, asociată cu mișcare regulată, somn suficient și gestionarea stresului.
„Inflamația cronică se tratează printr-un stil de viață coerent, nu prin capsule-minune”, concluzionează Arthur Mandelin II, reumatolog la Northwestern University.
