Din cuprinsul articolului
Un nou studiu de amploare, publicat în Psychological Bulletin și realizat de o echipă internațională coordonată de cercetători de la Ruhr University Bochum (Germania), scoate la iveală o conexiune neașteptată: stângacii par mai frecvenți în rândul celor diagnosticați cu afecțiuni neurodezvoltare sau tulburări psihice severe. Analiza a inclus date din peste 400 de seturi de cercetare, totalizând peste 200.000 de participanți.
Deși aproximativ 10% din populația generală este stângace, datele arată că în cazul persoanelor cu autism, acest procent este de 3,5 ori mai mare. Și în cazul altor diagnostice – schizofrenie, dizabilitate intelectuală, dislexie sau tulburări de vorbire – proporția de persoane stângace sau cu o preferință neclară pentru o mână (așa-numita „îndemânare mixtă”) este semnificativ crescută.
Ce înseamnă „îndemânare mixtă” și de ce contează
Îndemânarea mixtă apare atunci când cineva nu are o preferință clară între mâna stângă și cea dreaptă. Spre exemplu, scrie cu dreapta, dar deschide ușa cu stânga. Această caracteristică pare și mai frecventă decât stângăcia în rândul celor cu tulburări neuropsihiatrice – cercetătorii au identificat un risc de 1,63 ori mai mare de apariție a îndemânării mixte la aceste persoane, comparativ cu grupurile de control.
Julian Packheiser, autor principal al studiului, subliniază:
„Dezvoltarea limbajului și a preferinței pentru o mână au o localizare similară în creier, de obicei în emisfera stângă. Când apar devieri de la această organizare, pot apărea tulburări.”
Preferința pentru o mână dominantă se conturează devreme
Unul dintre cele mai interesante aspecte este faptul că preferința pentru mâna stângă sau dreaptă începe foarte devreme, chiar din viața intrauterină. Studiile anterioare arată că bebelușii care își sug degetul mare al mâinii drepte sau stângi în jurul săptămânii a zecea de sarcină tind să rămână cu aceeași preferință și mai târziu.
Așadar, spun cercetătorii, anumite tipare de dezvoltare cerebrală se conturează dinainte de naștere. Dacă unele dintre ele ies din tiparele standard, acest lucru ar putea fi vizibil inclusiv prin modul în care folosim mâinile.
Ce tulburări au legături clare cu a fi stângaci
Conform datelor colectate din cele peste 400 de seturi analizate, cele mai clare asocieri s-au înregistrat în cazurile de:
-
Schizofrenie
-
Dizabilitate intelectuală
-
Dislexie
-
Bâlbâială (stuttering)
Tulburările care nu au prezentat o asociere semnificativă includ:
-
Depresia
-
Dificultățile de învățare la matematică (discalculia)
-
Parafiliile (inclusiv pedofilia)
Acest contrast indică faptul că nu toate problemele psihice sau de dezvoltare au legături directe cu organizarea neurologică vizibilă în preferința pentru o mână.
Ce urmează?
Autorii studiului recunosc că aceste asocieri, deși statistic semnificative, nu sunt suficiente pentru a folosi stângăcia sau îndemânarea mixtă ca marker de diagnostic. Totuși, prezența acestor trăsături ar putea, în anumite cazuri, să indice o nevoie de monitorizare atentă, mai ales la copii aflați în etape cheie de dezvoltare.
Gesa Berretz, unul dintre cercetători, atrage atenția că „preferințele motorii simple pot reflecta procese complexe din creier. Nu trebuie ignorate, dar nici supraevaluate.”
Ce arată metodologia
Cercetătorii au folosit o metodă numită „meta-analiză de ordinul doi”, adică o analiză a analizelor anterioare. Au actualizat datele până în aprilie 2024, ajungând la 402 seturi de date cu peste 202.000 de persoane (dintre care 36.902 erau cazuri clinice). Au fost analizate trei categorii de preferință:
-
Non-dreptaci (inclusiv stângaci și îndemânare mixtă) – OR: 1,46
-
Stângaci – OR: 1,34
-
Îndemânare mixtă – OR: 1,63
De reținut
📊 Studiul arată corelații, nu cauze directe.
🔍 Preferințele motorii pot oferi indicii timpurii, dar nu trebuie folosite ca diagnostic în sine.
📚 Cercetarea deschide drumul spre o mai bună înțelegere a modului în care creierul uman se formează și funcționează.
