Din cuprinsul articolului
Un nou studiu, realizat de o echipă de oameni de ştiinţă de la Institutul Karolinska din Suedia, schimbă profund ceea ce se credea despre capacitatea creierului adult de a genera neuroni noi.
Cercetarea confirmă că neurogeneza persistă pe tot parcursul vieţii, aducând speranţă pentru terapii regenerative în bolile neurologice şi psihiatrice. Pentru medici şi specialişti în neuroştiinţe, aceste rezultate oferă o nouă viziune asupra plasticităţii creierului uman.
Noul studiu, publicat în prestigioasa revistă Science, prezintă dovezi convingătoare că în hipocamp, regiunea creierului responsabilă de memorie, neuronii continuă să se formeze până târziu în viaţa adultă.
Revoluţionar: creierul uman are capacitatea de a se regenera!
Cercetarea realizată de Institutul Karolinska, la care a participat şi un cercetător de origine română, oferă răspunsuri la o întrebare fundamentală şi îndelung disputată legată de capacitatea creierului uman de a se regenera. Hipocampul este o regiune din creier esenţială pentru învăţare şi memorie şi joacă un rol important în reglarea emoţiilor.
„Am reuşit acum să identificăm celulele din care se nasc noii neuroni, ceea ce confirmă că în hipocampul creierului adult are loc, în mod activ, formarea de noi neuroni”, a declarat prof. Jonas Frisén, specialist în cercetarea celulor stem şi coordonar al studiului, citat într-un comunicat.
În cadrul cercetării, specialiştii au combinat mai multe metode avansate pentru a analiza ţesut cerebral provenit de la persoane cu vârste cuprinse între 0 şi 78 de ani, prelevat din mai multe biobănci internaţionale.
Ei au utilizat o tehnică denumită secvenţierea ARN-ului din nucleul celular, care permite analizarea activităţii genelor în nucleele celulare individuale, precum şi citometrie în flux pentru a studia caracteristicile celulelor.
Combinând aceste metode cu învăţarea automată, cercetătorii au identificat diferite etape de dezvoltare neuronală, de la celule stem până la neuroni imaturi, multe dintre ele aflate în faza de diviziune, potrivit sursei citate de News.ro.
Pentru a localiza aceste celule, echipa a folosit două tehnici care indică zonele din ţesut unde anumite gene sunt active: ARNscope şi Xenium. Aceste metode au confirmat că celulele nou formate se află într-o zonă specifică a hipocampului, numită girusul dentat.
Această regiune joacă un rol cheie în formarea memoriei, învăţare şi flexibilitatea cognitivă (capacitatea minţii de a se adapta uşor la schimbări, de a trece rapid de la o idee sau strategie la alta şi de a gestiona eficient mai multe sarcini sau perspective diferite).
Rezultatele arată că progenitorii neuronilor adulţi sunt similari cu cei ai şoarecilor, porcilor şi maimuţelor, dar există unele diferenţe în expresia genelor. De asemenea, au fost observate variaţii mari între indivizi, unii adulţi aveau numeroase celule progenitoare neuronale, în timp ce alţii aproape deloc.
„Acest studiu completează o parte importantă din imaginea de ansamblu a modului în care creierul uman evoluează şi se transformă pe tot parcursul vieţii. Cercetarea noastră ar putea avea implicaţii importante pentru dezvoltarea de terapii regenerative care stimulează neurogeneza în tulburările neurodegenerative şi psihiatrice”, a concluzionat prof. Frisén.
