STUDIU. Hormonul foamei poate îmbunătăţi funcţia cardiacă la bolnavii de inimă

Un studiu apărut recent în revista de specialitate „European Heart Journal” relevă că grelina, cunoscută sub numele de „hormonul foamei”, poate să ajute la creşterea capacităţii de pompare a muşchiului cardiac în cazul bolnavilor de inimă.

Grelina circulă în fluxul sanguin şi acţionează la nivelul hipotalamusului, o zona din creier responsabilă şi de controlul apetitului alimentar. Astfel, acest hormon al foamei acţionează asupra zonelor din creier (de exemplu, la nivelul amigdalei cerebrale) implicate în sistemul de recompensă, modificând preferinţele alimentare şi sporind recompensele alimentare.

Potrivit studiului, grelina și receptorii săi sunt larg distribuiţi în țesuturile cardiovasculare și nu există nicio îndoială că efectele grelinei în sistemul cardiovascular sunt mediate nu numai prin efectul său de eliberare a hormonului de creștere, ci și prin efectele sale directe asupra inimii.

Potrivit autorilor studiului, administrarea exogenă de grelină poate dilata vasele de sânge periferice, constrânge artera coronară şi poate îmbunătăți funcția endotelială. Așadar, grelina poate avea efect de protecție cardiovasculară, inclusiv scăderea tensiunii arteriale, reglarea aterosclerozei și protecția împotriva leziunilor de ischemie/reperfuzie, precum și îmbunătățirea prognosticului infarctului miocardic și insuficienței cardiace.

De asemenea, grelina poate îmbunătăți remodelarea ventriculară, poate reduce leziunea cardiacă indusă de ischemie/reperfuzie (I/R) și izoprenalina și poate reduce dimensiunea infarctului miocardic. Unele dintre aceste noi funcții ale grelinei pot oferi noi oportunități terapeutice potențiale pentru grelina în medicina cardiovasculară.

Grelina, o peptidă cu 28 de aminoacizi, a fost raportată pentru prima dată de Kojima în stomacul de șobolan și om în 1999. Concentrația serică a grelinei crește înainte de mese și scade după mese, fiind considerat antagonistul hormonului leptină.