Din cuprinsul articolului
Planeta noastră ar putea fi pe cale să repete unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria Pământului – o extincție în masă comparabilă cu „Marea Moarte” de acum 252 de milioane de ani, când aproape 90% dintre speciile existente au dispărut.
Oamenii de știință de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) avertizează că ritmul emisiilor actuale de CO2, generate de activitatea umană, seamănă izbitor cu procesele geologice catastrofale care au declanșat cele mai mari crize biologice din trecut.
Lecțiile înfricoșătoare din trecutul geologic al Pământului
Daniel Rothman, matematician la MIT, studiază de ani întregi ciclul carbonului și felul în care acesta a scăpat de sub control în perioade cheie din istoria planetei. Descoperirile sale arată că nu volumul total de CO2 este factorul decisiv, ci viteza cu care este eliberat în atmosferă și oceane.
În trecut, erupțiile vulcanice gigantice au injectat în atmosferă cantități uriașe de dioxid de carbon, destabilizând clima și ducând la colapsul ecosistemelor. Cea mai gravă dintre aceste crize – extincția Permian-Triasică – a fost declanșată atunci când magmele din Siberia au aprins depozite masive de cărbune și gaze, eliberând mii de gigatone de carbon într-un interval geologic scurt.
Paralele îngrijorătoare cu prezentul
Astăzi, oamenii de știință avertizează că omenirea face același lucru, dar mult mai rapid. Arderea combustibililor fosili – petrol, gaze și cărbune – aduce la suprafață carbon depozitat în scoarța terestră timp de milioane de ani. Diferența majoră este că procesul care altădată dura milenii se desfășoară acum în doar câteva sute de ani.
„Estimările arată că ritmul emisiilor actuale este de până la zece ori mai rapid decât în cazul erupțiilor siberiene care au dus la cea mai mare extincție din istorie”, explică cercetătorii.
Ce înseamnă o extincție în masă
În istoria Pământului au existat cinci mari extincții („Big Five”), evenimente care au șters între 75% și 90% din speciile de pe planetă. Ultima, produsă acum 66 de milioane de ani, a pus capăt erei dinozaurilor în urma impactului cu un asteroid.
Însă, potrivit unui studiu publicat în revista Nature, dacă ritmul actual al distrugerii biodiversității continuă, omenirea ar putea declanșa a șasea extincție în masă în următoarele câteva sute sau mii de ani. Aceasta ar putea fi la fel de devastatoare ca un impact cosmic sau ca erupțiile colosale din trecut.
Viteza schimbării
Planeta are mecanisme naturale prin care absoarbe excesul de CO2 – oceanele, rocile carbonatate și biosfera. Însă aceste procese funcționează pe parcursul a sute de mii de ani. Dacă schimbările se produc prea repede, aceste „frâne naturale” nu mai fac față. Rezultatul?
-
Încălzire globală accelerată
-
Oceane acide și lipsite de oxigen
-
Colapsul ecosistemelor marine și terestre
-
Cascade de extincții în lanț
Avem încă timp să evităm catastrofa?
Deși scenariile par apocaliptice, oamenii de știință subliniază că nu este prea târziu. Reducerea drastică a emisiilor, tranziția rapidă la energie curată și protejarea biodiversității sunt pași esențiali pentru a evita ca planeta să fie împinsă peste pragul de ireversibilitate.
„Ceea ce trăim acum poate fi începutul unei noi epoci geologice – dar cum va arăta această epocă depinde de noi”, avertizează specialiștii.
Omenirea are în mâini soarta propriei planete. Ritmul actual al poluării cu dioxid de carbon ne apropie de scenariul unei extincții globale, comparabile cu cele mai negre episoade din istoria Pământului. Întrebarea este dacă vom continua pe această cale sau dacă vom reuși să schimbăm direcția înainte ca mecanismele naturale ale planetei să cedeze definitiv.
