Tradiții de Dragobete. Ce este bine să faci în această zi a Dragostei

Tradiții de Dragobete. Ce este bine să faci în această zi a Dragostei.

În ziua de 24 februarie, românii sărbătoresc Întâia și a doua aflare a capului Sf. Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului. Pe lângă asta, această zi este una deosebit de semnificativă pentru români. Aceaștia îl sărbătoresc pe Dragobete, care este considerat a fi zeul tinereții, veseliei și dragostei în mitologia românească.

Această tradiție este foarte importantă pentru români, deoarece simbolizează dragostea, iubirea, tinerețea și veselia și este echivalentul zilei de 14 februarie, Valentine`s Day. Legendele spun că Dragobete este fiul babei Dochia, sora regelui Decebal. Acesta era un tânăr înalt, chipeș, șarmant, care cucerea toate domnițele pe care le întâlnea în calea sa.

Cum poți să-ți cunoști ursitul

Dragobete reușea să le seducă până și pe cele mai mândre dintre domnișoare. Se spune că, în ziua de Dragobete, trebuie să-ți pui busuioc proaspăt sub pernă, iar zeul Dragobete ți-l va arăta pe alesul inimii tale.

Pentru asta, trebuie ca în ziua precedentă, adică pe 23 februarie, să ții post simplu, adică să nu mănânci produse din carne sau lactate. Apoi, seara, trebuie să aprinzi o lumânare la ora 23.23. Trece un șnur roșu prin foc o singură dată. Dacă șnurul se arde complet, nu e nicio problemă.

Însă, în cazul în care ața roșie s-a ars doar pe jumătate, ia restul șnurului și pune-l sub pernă sau sub pat timp de 21 de zile, după ce l-ai răcit cu puțină apă, desigur. După trei săptămâni ursitul ți se va arăta, spun superstițiile. Alte tradiții de Dragobete spun ca în ziua de 24 februarie nu ai voie să coși sau să speli.

Tradiții de Dragobete. Ce este bine să faci în această zi a Dragostei

• Se mai spune că, dacă era vreme frumoasă, fetele şi băieţii porneau după ghiocei la luncă sau după lemne în pădure. Mai întâi fetele, apoi băieţii, în cete. Dacă afară era urât, însă, se adunau în case pe la prieteni şi rude, unde veneu şi băieţii de primprejur. Dacă în aparenţă, acest obicei nu are nicio însemnătate, în fapt, poporul ţine atât de mult la el, că nu-l lasă să treacă fără să nu-l sărbătorească.
• La prânz fetele obişnuiau să alerge spre sat, în timp ce băieţii încercau să le prindă şi să le sărute. Sărutul era un echivalent al logodnei, care se anunţa seara în cadrul comunităţii satului şi membrilor celor două familii.
• Participanţii la sărbătoare erau consideraţi binecuvântaţi în acel an, urmând să aibă belşug şi să fie feriţi de boli. Potrivit unei superstiţii, persoanele care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an.
• Se mai spune că, în unele zone ale ţării, tinerele foloseau florile culese din pădure pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. Tinerii băieţi obişnuiau să îşi cresteze puţin braţul în forma unei cruci şi apoi să îşi atingă tăieturile, rostind jurământul de a rămâne toată viaţă fraţi de sânge.
• Tot în această zi, bătrânii din sat se preocupau mai mult decât de obicei de animalele din ogradă, sacrificarea lor fiind interzisă. Aceștia credeau că în ziua de Dragobete păsările îşi aleg perechea pe viaţă.