Din cuprinsul articolului
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan. Pe 7 ianuarie, crestinii ortodocsi sarbatoresc Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, numit “Înaintemergătorul Domnului” pentru ca a anuntat venirea lui Hristos. In aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare, Iordanitul femeilor sau obiceiul Vergelului fiind doar doua dintre ele. Traditia din stramosi spune ca, in dimineata Sfantului Ion, este bine sa te stropesti cu agheasma pentru a fi ferit de boli tot anul.
Sarbatorile inchinate SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL includ zamislirea (23 septembrie), nasterea (24 iunie), Soborul Sfantului Ioan Botezatorul (7 ianuarie).
Sfântul Ioan Botezătorul a fost vărul după trup al Mântuitorului, născut în chip minunat din Elisaveta, soţia lui Zaharia, pe când aceştia nu mai sperau că vor avea copii, fiind prea bătrâni. A tresăltat în pântecele mamei sale, atunci când aceasta s-a întâlnit cu Fecioara Maria care-L purta pe Iisus.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul ION. Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice, citeaza realitatea.net.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan
Torontoiul sau Iordanitul femeilor este un obicei vechi, specific sarbatorii de Sfantul Ion, insa din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna. “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”.
“In multe sate din Maramures se mai tine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Craciunului. Fetele de maritat pregatesc cosuri cu bautura si mancare. Feciorii merg si iau fetele de acasa si le dic in curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt si cei ce platesc muzicantii. In hora intra fetele ce se vor marita in acest an si formeaza viitoarele cupluri, toata petrecerea incheiundu-se cu un ospat comun, care sparge perioada sarbatorilor de iarna”, a declarat pentru citynews.ro conferentiar universitar Delia Suiogan.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul ION. Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Se spune conform tradiției populare că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald. In popor s-a mai pastrat obiceiul stropirii cu agheasma pentru ca bolile sa fie tinute la distanta tot anul in curs.
Sarbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
O altă tradiţie este binecuvântatul minerilor. La Ocna Dej, de exemplu, preotul din comunitate îi binecuvântează în ajunul zilei de Sfântul Ioan pe minerii care coboară în adâncul minei de sare. Astfel, aceştia au credinţa că vor fi feriţi de probleme tot anul care începe. Apa sfinţită este păstrată într-un butoi depozitat în naosul unei capele subterane, sculptate în sare, la o adâncime de peste 120 de metri sub scoarţa pământului şi în care minerii ajung după ce străbat un tunel lung de doi kilometri, scobit în sare. Capela îi este dedicată protectoarei minerilor, Sfânta Varvara, informeaza Romaniatv.net. Însă unul dintre sfinţii preferaţi ai minerilor este Sfântul Ioan Botezătorul, care are un vitraliu dedicat special în capela subpământeană.
Acest lucru are o explicaţie curioasă. În Biserica Romano-Catolică, sfântul protector al minerilor este Sfântul Jan (Ioan) Nepomouk, aşa cum în tradiţia bizantină, ortodoxă şi greco-catolică, protectoarea minerilor este Sfânta Varvara. Cum Ocna Dej, care este o suburbie a oraşului Dej, este o comunitate multietnică şi multiconfesională, diferite tradiţii au fuzionat. Pentru mulţi dintre mineri, nu există o diferenţă prea mare între Sfântul Ioan Nepomouk şi Sfântul Ioan Botezătorul. Ei ştiu doar că Sfântul Ioan este protectorul lor. Iar tradiţiile Sfântului Ioan Nepomouk şi Sfântului Ioan Botezătorul s-au suprapus peste cea a Bobotezei, care presupune binecuvântarea apei. În timp, minerii au ajuns să fie binecuvântaţi cu apă sfinţită de Bobotează, dar se roagă deopotrivă Sfântului Ioan şi Sfintei Varvara.
