Din cuprinsul articolului
Pe data de 21 mai, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, cei care au jucat un rol crucial în recunoașterea creștinismului ca religie oficială în Imperiul Roman.
În calendarul popular, această zi este marcată nu doar prin rugăciuni și slujbe religioase, ci și prin numeroase tradiţii și obiceiuri transmise din generație în generație, menite să aducă noroc, sănătate și prosperitate.
Obiceiuri străvechi și semnificații religioase
În multe zone rurale ale României, ziua de 21 mai este asociată cu începutul sezonului agricol. Se crede că Sfinţii Constantin şi Elena ocrotesc gospodăriile, animalele și recoltele. De aceea, se respectă anumite obiceiuri menite să alunge răul și să aducă belșug:
- Femeile nu muncesc în gospodărie, pentru a nu atrage ghinionul asupra familiei.
- Nu se aprinde focul în sobă sau în curte, pentru că focul este sacru în această zi și simbolizează lumina credinței.
- În unele regiuni, se practică aprinderea de focuri pe dealuri, un ritual ce are rolul de a proteja împotriva spiritelor rele și grindinei.
- Se oferă pomeni pentru cei adormiți, iar bătrânii spun că aceasta este o zi în care rugăciunile au o putere aparte.
- Cei care vor să dea de pomană pentru sufletele celor dragi pot oferi alimente de post sau din pește.
- Pe lângă punguțele cu mâncare, credincioșii mai obișnuiesc să împartă și icoane, cruciulițe, candele, lumânări, flori și alte obiecte de cul
Ce NU este bine să faci pe 21 mai
În tradiția populară, sărbătoarea celor doi sfinți este nu doar un prilej de reculegere, ci și un moment în care oamenii se conectează cu obiceiurile strămoșești, cu natura și cu valorile familiei.
Pe lângă obiceiurile care aduc noroc, există și câteva interdicții specifice acestei zile:
- Nu se lucrează pământul sau grădina, pentru că se crede că plantele nu vor rodi.
- Nu se spală și nu se calcă haine, pentru a evita neînțelegerile în familie.
- Este interzisă orice formă de ceartă sau conflict. Se spune că cearta de Sfinţii Constantin şi Elena atrage neînțelegeri tot anul.
- Nu se dă nimic din casă, nici bani, nici obiecte, ca să nu se piardă norocul.
Tradiții de Sfinții Constantin și Elena pe regiuni
Deși sărbătoarea este recunoscută la nivel național, multe regiuni din România au păstrat obiceiuri locale, unele cu influențe păgâne sau străvechi agrare. Iată câteva exemple:
Moldova
- Se respectă cu strictețe interdicția de a lucra în gospodărie.
- Femeile aprind lumânări pentru morți și împart colaci și vin roșu.
- În unele sate, se țin slujbe speciale la marginea satului, pentru protecția grânelor.
Muntenia
- Se organizează pomeni în cimitir, cu mese întinse în curțile bisericilor.
- Gospodarii își stropesc animalele cu apă sfințită, ca să fie ferite de boli.
- Copiii se ung cu untdelemn sfințit pentru noroc și sănătate.
Transilvania
- În zona săsească și maghiară, 21 mai nu are aceeași însemnătate, dar în satele românești se țin “focurile de Constantin” – focuri mari pe dealuri, care simbolizează purificarea.
- Se crede că animalele care pasc în această zi vor fi protejate de lupi și alte primejdii.
Oltenia
- Se țin “zile de stână”, marcând urcarea oilor la munte. Se oficiază o rugăciune pentru rod bogat.
- Se face o cruce din ramuri de salcie și se pune la intrarea în grajduri.
Dobrogea
- Sărbătoarea este asociată cu sărbători ale pescarilor: se aruncă firimituri de pâine în apă, pentru ca pescuitul să fie îmbelșugat.
- Se crede că marea “se liniștește” în această zi, și mulți se roagă pentru cei pierduți pe mare.
