Din cuprinsul articolului
Luni, pe 28 aprilie 2025, creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele Blajinilor, o zi dedicată celor morți. De aceea, pomenirea celor dragi, plecați dintre noi, se face cu bucurie. Se crede că, de Paștele Blajinilor, sufletele celor adormiţi sunt libere și se întorc pentru a gusta din mâncărurile pregătite și date de pomană pentru ei.
Numele sărbătorii de după Săptămâna Luminată vine de la „blajini” (sau rohmani în unele zone), despre care vechile credinţe spun că ar fi oameni de pe tărâmul de „dincolo”, o lume misterioasă şi necunoscută muritorilor.
Tradiţia populară spune că blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului.
Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale: cozonaci şi pască. Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici” şi „acolo” Paştele Blajinilor.
De Paștele Blajinilor, credincioșii îngrijesc mormintele rudelor decedate și aprind lumânări și tămâie. Să nu uităm de faptul că se așază și flori.
Se spune că cei care au grijă de mormintele străinilor vor fi răsplătiți de Dumnezeu. În mod normal, de Paștele morților, slujba de sfințire se face direct la mormintele celor adormiți.
Credincioșii aduc la cimitir coșuri cu diferite alimente, printre care ouă roșii, fructe, cozonac, pască, vin roșu etc. Fără dar și poate, puteți să mai veniți și cu alte merinde și bucate. Acestea se împart pentru cei trecuți la cele veșnice.
Tradiţii de Paștele Blajinilor
Paştele Blajinilor este un obicei bine conservat, sărbătoarea fiind marcată în satele din Republica Moldova, dar şi în unele regiuni din România: Bucovina, Moldova, Maramureş şi Transilvania.
Tradiția populară spune că, în lunea de după Duminica Tomii, se dă de pomană celor trecuţi dincolo. Blajinii au fost cei dintâi oameni de pe pământ, care trăiau cu femeile lor doar timp de 30 de zile, anual, în vederea procreației. Ei ar avea doar câteva ocupații, postul și rugăciunea pentru cei vii.
Tradițiile respectate cu prilejul acestei sărbători diferă de la o zonă a României, la alta. Spre exemplu, în Botoșani, bătrânii dau de-a dura ouă roșii în amintirea blajinilor.
În zona Bucovinei, se obișnuiește ca, de Paștele Blajinilor, să se meargă la iarbă verde, iar firimiturile de la masă se lasă să cadă pe pământ pentru pomenirea celor morți. Una dintre cele mai răspândite tradiții din această zi este aceea de a merge la cimitir și a face pomeniri pentru sufletele celor morți.
Cu acest prilej, se dau de pomană ouă roșii, pască și cozonac, iar mormintele celor decedați sunt împodobite cu flori. Diferit, față de alte zile de pomenire, este că, de Paștele Blajinilor, nu se pomenesc doar morții cunoscuți, ci se dă de pomană pentru întregul neam al strămoșilor comuni.
În anumite zone din țară, oamenii obișnuiesc să meargă să mănânce pe iarbă verde, unde lăsau firimituri pe pământ, în amintirea celor decedați. Se crede că în această zi sufletele morților sunt libere și pot mânca din bucatele pregătite.
Interdicţii de Paştele Blajinilor
În această zi, femeile nu trebuie să spele, să măture, să bată covoare sau să facă alte treburi prin gospodărie. Se crede că zgomotul făcut atunci când se bat covoarele îi sperie pe blajini, care, în această zi, se întorc din lumea celor adormiți cu scopul de a se ruga pentru cei vii.
Totodată, în această zi dedicată celor adormiți, creștinii trebuie să evite cu orice preț să-i vorbească de rău pe cei morți. Se spune că morții vorbiți de rău de Paștele Blajinilor se răzbună pe bârfitori, dând foc grajdurilor și animalelor.
