Din cuprinsul articolului
Un control de rutină îți poate schimba destinul. Într-o țară în care mulți ajung la medic abia când simptomele „nu mai pot fi ignorate”, Institutul Regional de Oncologie (IRO) Iași arată, prin cifre și rezultate, că prevenția chiar face diferența. Potrivit datelor oferite în exclusivitate pentru „Doctorul Zilei”, în primele șase luni din 2025, 12.114 persoane au beneficiat gratuit de servicii de prevenție și diagnostic timpuriu în cadrul Centrului de Screening și Diagnostic în Boli Oncologice.
Cererea pentru investigații crește constant, iar listele de așteptare se lungesc. Pentru cei care nu mai amână, diagnosticul precoce oferă exact acel avantaj de timp care poate separa tratamentele complicate de intervențiile simple—și, uneori, viața de moarte.
Unde ajung cel mai des pacienții
Cererea pentru investigații nu doar că se menține ridicată, ci urcă de la o lună la alta. Dacă în ianuarie au fost înregistrate 733 de fișe la ginecologie, în februarie numărul a sărit la 814. La fel, gastroenterologia a crescut de la 326 la 384 cazuri.
Comparativ, în iunie s-au înregistrat 1.503 consultații doar în cele trei specialități de vârf (ginecologie, endocrinologie, gastroenterologie), adică mai mult decât totalul pacienților pe care unele spitale județene îi raportează într-un trimestru la cabinetele similare.
Cu 4.489 de cazuri doar în primul semestru, ginecologia atrage de două ori mai mulți pacienți decât gastroenterologia (2.106) și aproape dublu față de endocrinologie (2.492). Într-o regiune în care cancerele de col uterin și sân se mențin printre cele mai frecvente, cifrele arată o conștientizare tot mai mare a riscurilor.
Restul de peste 3.000 de pacienți s-au împărțit între medicină internă, dermatologie, cardiologie, chirurgie oncologică și plastică, nefrologie, urologie și chirurgie toracică.
Costurile unui consult de prevenție vs.costurile unui tratament
Un control la timp poate să îți salveze nu doar sănătatea, ci și resursele unui întreg sistem medical. La Centrul de Screening Oncologic din Iași, costul unei spitalizări de zi, suportat de stat, este de ordinul a câtorva sute de lei. De pildă, o consultație la ginecologie ajunge la 309 lei, la dermatologie la 299 lei, la endocrinologie la 393 lei, la cardiologie la 421 lei, iar la medicină internă la 456 lei. Sume modeste, raportate la ceea ce înseamnă, în realitate, aceste servicii: șansa de a descoperi la timp o boală gravă, șansa de a începe un tratament simplu, cu șanse mult mai mari de vindecare. Pentru pacient, aceste investigații nu costă nimic – cu un bilet de trimitere, indiferent dacă este asigurat sau nu, accesul la prevenție este gratuit.
„Având în vedere că pacienții nu trebuie să achite niciun leu din buzunar dacă vin cu trimitere de la medicul specialist, adresabilitatea crește de la o lună la alta, motiv pentru care cresc și timpii de așteptare pentru programări, mai ales la specialitățile Gastroenterologie, Radiologie și Imagistică Medicală și Endocrinologie. Astfel, programările pentru mamografie/ecografie mamară, în baza biletului de trimitere, sunt decalate cu două luni ( Exemplu: la mijlocul lunii iunie s-au deschis locurile libere pentru august). Aceeași situație se înregistrează și la Gastroenterologie, unde endoscopia/colonoscopia cu sedare este gratuită în baza biletului de trimitere. Aici, medicii specialiști efectuează, în medie, 20-25 de investigații într-o zi, dintre care 90% sunt colonoscopii”, transmit medicii de la IRO Iași.
Dar dacă prevenția este ieftină și accesibilă, tratamentul bolilor avansate ajunge să devină împovărător, atât pentru pacient, cât și pentru bugetul public. Exemplul fibrozei chistice este revelator. Din 2022, în România a fost introdus pe lista medicamentelor compensate tratamentul modern cu Kaftrio și Kalydeco. O cutie de Kaftrio, suficientă pentru patru săptămâni, costă aproape 10.000 de euro. Într-un an, pentru schema completă, statul plătește aproximativ 196.000 de euro pentru fiecare pacient. Asta înseamnă aproape 975.500 de lei anual, pentru o singură persoană.
Diferența este uriașă dacă ne gândim că, înainte de introducerea acestei terapii revoluționare, costul mediu anual pentru un pacient cu fibroză chistică era de aproximativ 5.700 de euro. Practic, în doar doi ani, costul a crescut de peste 30 de ori. E drept, pentru pacienți medicamentul a schimbat radical calitatea vieții: înainte de Kaftrio, mulți aveau nevoie de aparat de oxigen pentru a respira și erau internați lunar. Astăzi pot munci și duce o viață mult mai apropiată de normalitate. Dar pentru sistemul medical, nota de plată este imensă.
România nu este o excepție. În Europa de Vest, tratamentele moderne au devenit deja o normalitate, iar costurile sunt comparabile sau chiar mai mici decât la noi. În Franța, statul plătește în jur de 71.000 de euro pe an pentru un pacient, în Spania 87.000 de euro, în Cehia aproximativ 140.000, iar în Lituania costul ajunge la 175.000 de euro. România a ajuns însă să depășească toate aceste țări, cu un cost estimat de aproape 200.000 de euro pe an pentru fiecare bolnav.
Dacă punem aceste cifre în oglindă cu cele ale prevenției, contrastul este copleșitor. Pentru prețul tratamentului unui singur pacient cu fibroză chistică timp de un an, sistemul medical ar putea asigura mii de spitalizări de zi la Iași. Mai exact, echivalentul a aproape 2.000 de pacienți care să beneficieze, fiecare, de câte 10 consultații și investigații. În loc de un singur bolnav care primește tratament scump, am putea avea o întreagă comunitate protejată prin prevenție.
În spatele acestor cifre stă o echipă de 13 medici și 28 de asistenți medicali, care, în fiecare zi, susțin activitatea din cele 17 cabinete de consultații. Printre acestea se numără și un cabinet dedicat vaccinării anti-HPV, laboratorul de gastroenterologie cu patru săli de intervenție, secția de radiologie și imagistică medicală (dotată cu două mamografe, un CT și un RMN), precum și săli de microintervenții chirurgicale din sfera ginecologică, dermatologică și de chirurgie plastică.
