Din cuprinsul articolului
Un medic celebru din România, despre risipa alimentară! Într-o postare recentă pe rețelele sociale, Mihaela Bilic, medic nutriționist, a adus în discuție o problemă de mare actualitate: risipa alimentară din restaurantele de tip „all you can eat”. Ce impact ar putea avea acest comportament asupra mediului și economiei?
Postarea medicului a devenit rapid virală

În loc să plătim pentru cantitatea de mâncare pe care o consumăm, ar trebui să plătim pentru mâncarea pe care o aruncăm, este de părere medicul. Postarea, care a devenit rapid virală, pune sub semnul întrebării abordarea actuală a acestui tip de restaurant.
Mihaela Bilic atrage atenția asupra faptului că, de multe ori, în restaurantele de tip „all you can eat” clienții cedează tentației de a se servi cu mai mult decât pot mânca, pur și simplu pentru că „nu există limită”.
„Instinctele ne împing la lăcomie, umplem farfuria cu mai multe feluri de mâncare, dar până la urmă rămânem cu farfuria plină și conștiința de a fi risipit resurse”, a mai precizat Mihaela Bilic, subliniind importanța conștientizării acestui comportament și necesitatea schimbării mentalității legate de risipa alimentară.
Cum ne afectează risipa alimentară?
Aruncând mâncarea, nu irosim doar produsele respective, ci și resursele și energia necesare în producție, transport, depozitare etc. Toate acestea pot avea implicații mult mai mari, care ne afectează planeta pe termen lung.
Food and Agriculture Organization arată că 50% din terenurile locuibile de pe planetă sunt ocupate pentru agricultură, chiar dacă o parte din alimentele produse nu ajung să fie consumate. Fragmentarea habitatului rămas este o cauză importantă a dispariției multor specii de animale.
Însă nu doar animalele sunt afectate de agricultură, ci și oamenii. Aproximativ 2,8 miliarde de oameni trăiesc în regiuni cu puțină apă, iar 0,9 miliarde nu au acces la apă sigură, arată un raport. În același timp, sectorul agricol este responsabil pentru 90% din consumul de apă.
Câte alimente sunt aruncate în România?
Se estimează că în Europa ajung la gunoi în fiecare an aproximativ 89 de milioane de tone de alimente, iar 5 dintre acestea provin din România. în 2012, organizația Food Waste Combat din România estima că această cantitate ar putea hrăni orașul Cluj-Napoca timp de 20 de ani. În același timp, din cauza veniturilor mai mici decât în alte țări din Uniunea Europeană, românii cheltuie aproape 30% din salarii pe mâncare. Cu alte cuvinte, ne aruncăm banii la gunoi.