Din cuprinsul articolului
Inteligenţa artificială (AI) promite să revoluţioneze modul în care este detectat un anumit tip de cancer, folosind simple înregistrări vocale. Aceste secvenţe sonore ar putea ajuta la identificarea din timp a anomaliilor corzilor vocale.
În prezent, cancerele laringiene sunt diagnosticate prin endoscopie nazală video şi biopsii, proceduri dificile şi invazive. Ajungerea la un specialist care poate efectua aceste proceduri poate dura, provocând întârzieri în diagnostic.
Un studiu recent arată că analiza automată a vocii ar putea semnala probleme care variază de la noduli benigni până la cancer laringian în stadiu incipient, deschizând calea către un diagnostic mai rapid, mai accesibil şi mai puţin invaziv.
Acest tip de cancer ucide anual 100.000 de oameni
Cancerul laringelui afectează peste un milion de oameni la nivel mondial şi ucide aproximativ 100.000 în fiecare an. Este al 20-lea cel mai frecvent cancer din lume. Fumatul, consumul de alcool şi anumite tulpini de HPV (virusul papiloma uman) sunt factori de risc majori, potrivit Cancer Research UK.
Prognoza pentru cancerul laringian variază între o rată de supravieţuire de 35% şi 78% pe o perioadă de cinci ani atunci când este tratat, în funcţie de stadiul tumorii şi de localizarea acesteia în interiorul laringelui. Depistarea precoce a cancerului este esenţială pentru şansele de vindecare ale pacientului.
Într-un studiu, publicat în revista Frontiers in Digital Health, oamenii de ştiinţă notează că anomaliile corzilor vocale pot fi detectate din sunetul vocii. AI ar putea analiza scurte înregistrări vocale pentru a semnala astfel de leziuni ale corzilor vocale, care pot fi benigne, precum nodulii sau polipii, dar pot reprezenta şi stadii incipiente ale cancerului laringian.
Constatările studiului de demonstrare a conceptului ar putea sprijini eforturile de a identifica o metodă mai simplă şi mai rapidă de diagnosticare a leziunilor canceroase de pe corzile vocale.
„Arătăm aici că am putea folosi biomarkeri vocali pentru a distinge vocile pacienţilor cu leziuni ale corzilor vocale de cele ale pacienţilor fără astfel de anomalii”, a declarat Phillip Jenkins, autorul principal al studiului şi cercetător postdoctoral în informatică clinică la Oregon Health and Science University (OHSU) din Statele Unite, citat într-un comunicat.
Semne de avertizare
Unul dintre cele mai frecvente semne de avertizare pentru cancerul laringian este răguşeala sau schimbări ale vocii care durează mai mult de trei săptămâni. Alte simptome includ durere persistentă în gât sau tuse, dificultăţi sau durere la înghiţire, apariţia unor noduli în gât, şi dureri de ureche.
Depistarea precoce a cancerului laringian este esenţială deoarece îmbunătăţeşte semnificativ ratele de supravieţuire şi rezultatele tratamentului. Totuşi, metodele de diagnostic actuale, inclusiv endoscopiile nazale şi biopsiile, sunt invazive, inconfortabile şi adesea lente, necesitând echipamente şi expertiză specializată pe care mulţi pacienţi nu le pot accesa rapid.
Dezvoltarea unui instrument simplu care să semnaleze semnele timpurii ale anomaliilor corzilor vocale printr-o înregistrare rapidă ar putea transforma modul în care este depistat cancerul de gât, făcând procesul mai rapid, mai accesibil şi mai ieftin pentru categorii mai largi de populaţie.
Echipa de cercetare a examinat aproximativ 12.500 de înregistrări vocale de la 306 persoane din America de Nord. Ei au căutat tipare acustice subtile, precum modificări ale tonalităţii, intensităţii şi clarităţii armonice (măsura în care vocea păstrează un ton stabil şi rezonant, fără distorsiuni sau zgomote care să acopere sunetul natural), potrivit sursei citate de News.ro.
Laboratorul OHSU a identificat diferenţe clare la bărbaţi, atât în raportul armonic-zgomot, cât şi în tonalitate, între cei cu voce sănătoasă, leziuni benigne şi cancer. Nu au fost găsite tipare semnificative la femei, însă cercetătorii spun că acest lucru ar putea fi din cauza dimensiunii reduse a setului de date.
Următorul pas este antrenarea modelelor de AI pe seturi de date mai mari şi testarea acestora în medii clinice. Echipa ar trebui, de asemenea, să verifice dacă sistemul funcţionează la fel de bine atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.
