Din cuprinsul articolului
La mai bine de un an de la ultimul val pandemic serios, apariția unor noi variante de coronavirus stârnește din nou îngrijorare la nivel internațional. Varianta Stratus (XFG), identificată recent în Statele Unite, alături de subvarianta NB.1.8.1, cunoscută sub numele de Nimbus, se răspândesc rapid și au fost deja confirmate în mai multe țări din Europa de Vest. În aceste condiții, întrebarea este una firească: cât de pregătită este România pentru un eventual nou val COVID-19?
O vară fierbinte în Statele Unite: Stratus și Nimbus schimbă regulile
Datele publicate de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) arată că varianta Stratus (XFG) a devenit dominantă în Statele Unite în doar câteva săptămâni. Potrivit specialiștilor, Stratus este o subvariantă Omicron care se transmite mai ușor decât versiunile anterioare și care pare să ocolească parțial protecția oferită de vaccinuri sau de infecțiile anterioare.
În paralel, subvarianta NB.1.8.1, cunoscută sub denumirea informală de Nimbus, s-a răspândit în tăcere în mai multe state americane. Aceasta nu provoacă, în general, forme grave ale bolii, însă este extrem de contagioasă și se remarcă printr-un simptom neobișnuit: o durere severă în gât, pe care mulți pacienți o descriu ca „senzația de a avea o lamă de ras în gât”. Această caracteristică particulară a atras atenția cercetătorilor, mai ales datorită numărului crescut de persoane care au prezentat această manifestare fără alte simptome tipice de COVID-19.
Oficialii din sănătate publică americani au semnalat o creștere a internărilor și a prezentărilor la camerele de gardă în ultima lună, chiar dacă mortalitatea rămâne redusă. Ceea ce îngrijorează nu este gravitatea bolii, ci viteza cu care aceste noi variante circulă în comunitate.
Primele semnale în Europa: valul se apropie de granițele României
Dacă la începutul verii cazurile erau concentrate în America de Nord, la începutul lunii august au fost deja confirmate infectări cu Stratus și Nimbus în Germania, Franța, Austria și Țările de Jos. În mai multe orașe europene, autoritățile au reluat testările în spitale și au recomandat purtarea măștii în unitățile medicale.
România, până în prezent, nu a raportat cazuri confirmate cu aceste subvariante. Cu toate acestea, contextul european și apropierea sezonului rece ridică semne de întrebare. Experiența ultimilor ani arată că tulpinile virale care provoacă valuri în Vestul Europei ajung în România în cel mult două-trei săptămâni.
Conform Institutului Național de Sănătate Publică, nivelul actual de circulație virală este redus, însă în ultimele trei săptămâni s-a înregistrat o creștere lentă, dar constantă, a numărului de cazuri de infecții respiratorii și COVID-19 în marile centre urbane. Specialiștii în epidemiologie avertizează că acest fenomen ar putea semnala o reactivare a transmiterii comunitare, mai ales în condițiile unei imunități colective aflate în scădere.
Unul dintre cele mai mari riscuri pentru România în fața noilor variante este rata scăzută de vaccinare cu doze booster. Cele mai recente date arată că mai puțin de 15% din populația adultă a primit o doză de rapel în ultimul an. În plus, vaccinurile actualizate pentru noile subvariante XFG și NB.1.8.1, autorizate deja în Uniunea Europeană, nu au fost încă distribuite în mod eficient pe teritoriul țării.
Pe lângă lipsa vaccinării, autoritățile sanitare se confruntă cu o altă problemă: lipsa comunicării clare către populație. Deși pandemia a fost declarată încheiată ca urgență globală, virusul nu a dispărut, ci continuă să circule și să evolueze. În lipsa unor mesaje publice coerente, majoritatea românilor nu mai percep COVID-19 ca pe o amenințare reală, ceea ce reduce considerabil vigilența și capacitatea de reacție a societății.
În spitale, măsurile de protecție au fost în mare parte abandonate, iar testarea gratuită este disponibilă doar în cazuri limitate. În eventualitatea unei creșteri bruște a numărului de cazuri, sistemul sanitar s-ar putea confrunta din nou cu presiuni semnificative, mai ales în secțiile de boli infecțioase și ATI.
Simptomele noilor variante: ce ar trebui să știm și când ar trebui să ne testăm
Noile variante prezintă un tablou clinic diferit față de cel clasic cunoscut în valurile precedente. Stratus provoacă, în majoritatea cazurilor, simptome respiratorii moderate, precum congestie nazală, oboseală accentuată, tuse uscată și pierderea gustului sau a mirosului. În schimb, varianta Nimbus este marcată de dureri în gât foarte puternice, voce răgușită, uneori însoțite de febră ușoară și dureri musculare. În cazuri rare, pot apărea greață sau diaree, mai ales la pacienții vârstnici sau imunocompromiși.
Medicii recomandă ca oricine prezintă aceste simptome să se testeze, mai ales dacă a intrat în contact cu persoane bolnave sau dacă urmează să interacționeze cu persoane vulnerabile, precum vârstnici sau bolnavi cronici.
În lipsa unor măsuri preventive clare, România s-ar putea confrunta cu o creștere semnificativă a cazurilor de COVID-19 începând cu luna octombrie, odată cu redeschiderea școlilor, scăderea temperaturilor și reînceperea activităților în spații închise. Experții nu se așteaptă la o revenire la restricții drastice, însă persoanele vulnerabile ar putea fi expuse la un risc crescut de complicații, mai ales dacă nu sunt protejate prin vaccinare sau dacă accesul la tratamente antivirale este întârziat.
