Din cuprinsul articolului
Un nou prag a fost depășit în Europa: vârsta de pensionare va fi crescută la 74 de ani în Danemarca. Decizia vine în contextul îmbătrânirii accelerate a populației și al presiunii din ce în ce mai mari asupra bugetului de pensii. Pare mult?
Oficialii danezi spun că e singura soluție pentru a menține sistemul public funcțional în următoarele decenii.
Cum s-a ajuns aici
Începând cu 2040, danezii vor ieși la pensie la 70 de ani, în loc de 67, cât e limita actuală. Însă legea adoptată de Parlamentul din Copenhaga prevede o actualizare automată a vârstei de pensionare la fiecare 5 ani, în funcție de speranța de viață. Așa se face că, în 2070, danezii născuți după 31 decembrie 1970 vor putea părăsi oficial piața muncii abia la 74 de ani.
Este vârsta de pensionare cea mai ridicată planificată în lume.
În teorie, măsura este echitabilă. Trăim mai mult, deci muncim mai mult. Dar realitatea de pe teren arată altfel. Deja, în 2022, vârsta medie reală de pensionare în Danemarca era de 64 de ani, cu 3 ani mai puțin decât limita legală. Mulți se retrag mai devreme din cauza sănătății sau pentru că nu mai găsesc locuri de muncă.
Ce spun oamenii
Kirsten Evans, o angajată de 53 de ani din sectorul bancar, face parte din prima generație vizată de lege. Spune clar că nu va aștepta până la 70 de ani pentru pensia completă. „Vreau să am parte și de viață după muncă”, a spus ea, potrivit știrilor Protv.
Camilla Rasmussen, asistentă medicală într-un spital din Copenhaga, e și mai directă: „Nu voi fi aptă fizic la 70 de ani. Nici pentru mine, nici pentru pacienți n-ar fi corect.”
Sindicatele confirmă acest lucru. Două treimi dintre membrii lor ies la pensie anticipat, epuizați sau afectați de boli profesionale. Nu toți au opțiunea de a economisi sau de a lucra „de birou” până la 74 de ani.
De ce vârsta de pensionare va fi crescută chiar și mai mult
Motivul invocat de guvern este simplu: sustenabilitatea financiară. Pe măsură ce generațiile îmbătrânesc, numărul celor care contribuie la sistem scade, iar numărul beneficiarilor crește. Într-o țară ca Danemarca, care oferă servicii publice generoase „de la leagăn la mormânt”, finanțarea trebuie găsită undeva.
Economistul Damoun Ashournia spune că nu există altă soluție realistă decât creșterea vârstei de pensionare. Dar avertizează: dacă ritmul acestor ajustări nu încetinește, decalajul dintre cei care își permit să se pensioneze mai devreme și cei obligați să muncească până la limita fizică va deveni tot mai adânc.
Cât e pensia minimă în Danemarca?
Pensionarii danezi nu o duc rău, cel puțin pe hârtie. Pensia publică de bază este echivalentul a aproximativ 4.900 lei pe lună. La aceasta se adaugă două pensii complementare – una obligatorie, plătită de angajator, și una voluntară. Mulți contribuie și la un fond privat. Dar toate acestea sunt condiționate de anii lucrați.
Așadar, cine iese la pensie mai devreme pierde o parte consistentă din venit.
Se poate aplica acest model și în România?
Deși România are propriile provocări legate de pensii, discuția privind indexarea vârstei de pensionare cu speranța de viață abia prinde contur. La noi, speranța de viață este mai mică decât în Danemarca, dar presiunea asupra bugetului e similară. Politic, o asemenea decizie ar fi greu de susținut, dar tehnic, pare inevitabilă.
Faptul că vârsta de pensionare va fi crescută în alte state europene poate crea un precedent și pentru România. Mai ales în condițiile în care deficitul la bugetul de pensii e deja o realitate.
În Danemarca, subiectul nu s-a închis. Prim-ministrul Mette Frederiksen a declarat că sistemul automat de creștere a vârstei ar putea fi revizuit. Sindicatele cer un ritm mai lent: o creștere de 6 luni la fiecare an de viață câștigat. De partea cealaltă, angajatorii insistă că regula e logică: dacă trăim mai mult, muncim mai mult.
Cert e că vârsta de pensionare va fi crescută treptat, indiferent de dezbatere. Ce rămâne de văzut este dacă sistemele naționale – și oamenii – pot ține pasul.
