Cancerul de ficat poate fi suspectat in circumstante diferite. Cei mai multi pacienti au ciroza hepatica si/sau hepatita cronica inainte sa ajunga la cancer de ficat.
Informatiile medicale oferite mai jos se bazeaza pe ghidurile practice ale European Society for Medical Oncology (ESMO – Societatea Europeana pentru Oncologie Medicala) pentru managementul cancerului de ficat.
Persoanele care au ciroza trebuie urmarite atent pentru detectarea cat mai rapida a unor potentiale tumori la ficat. Aceeasi supraveghere se recomanda si celor detectati cu infectie cu virus hepatic B care nu au ciroza si la care incarcatura virala depaseste 10.000 copii pe mililitru de sange, dar si cu hepatita C, al caror ficat este in stare avansata de fibroza.
La pacienti care nu au problemele descrise mai sus, principalele simptome care pot fi legate de cancerul de ficat sunt urmatoarele:
Pierdere in inexplicabila in greutate
Oboseala
Pierderea apetitului sau sentimentul de satietate dupa ce mananca putin
Greata sau voma
Febra
Ficat marit, care se simte ca o masa sub coaste, in partea dreapta
Splina marita, care se simte sub coaste pe partea stanga
Durere in abdomen
Umflare sau acumulare de lichid in abdomen
Mancarimi
Ingalbenirea pielii si a ochilor
Vene marite ale abdomenului care devin vizibile prin piele.
Toate aceste simptome pot fi de asemenea cauzate de alte boli sau pot fi remarcate doar cand cancerul de ficat este intr-un stadiu foarte avansat. Insa, in cazul combinarii mai multor simptome explicate mai sus, mai ales daca ele persista, investigatii suplimentare sunt obligatorii.
O deterioare a functionarii ficatului poate fi detectata ocazional dupa ce se face o analiza a sangelui pentru alte motive. O astfel de problema poate fi cauzata de multe afectiuni, motiv pentru care este nevoie de investigatii suplimentare.
Diagnosticare
In general, diagnosticarea cancerului de ficat se bazeaza pe urmatoarele examinari:
1. Examinare clinica
Medicul va intreba pacientul este ce il doare si simptomele pe care le are si va examina abdomenul si restul corpului. Se cauta ficat sau plina marite, prezenta de lichid acumulat in abdomen, daca pielea si ochii s-au ingalbenit sau alte semne care indica ca ficatul nu functioneaza normal.
2. Examinarea sangelui
Un test de sange poate identifica un nivel ridical al AFP (alpha-fetoprteina), un marker tumoral, insa asta apare la numai 50-75 la suta din pacientii cu cancer de ficat. De aceea, daca AFP nu este ridicat, asta nu inseamna ca o tumora nu este prezenta. De asemenea, daca nivelul AFP este ridicat, nu este neaparat adevarat ca exista o tumora la acel pacienti.
3. Examinare radiologicala
In prima faza, o ecografie a ficatului va fi facute pentru a evalua consistenta organului si pentru a cauta posibili noduli. In 75% din cazurile de cancer la ficat, tumorile sunt multifocale, ceea ce inseamna ca mai multi noduli (sau tumori) sunt prezenti in diferite parti ale ficatului. Pentru a avea o imagine mai precisa si pentru a detecta noduli mai mici, un Computer Tomograf sau RMN pot fi de asemenea realizate. RMN-ul poate fi util in special pacintilor care au noduli benigni din cauza cirozei. Aceste investigatii sunt uneori realizate dupa injectii intravenoase cu substanta de contrast, pentru a evidentia orice nodul. Testarile folosite pentru diagnosticarea cancerului de ficat vor depinde de dimensiunea leziunii si prezenta cirozei asa cum au fost vazute la examinarile radiologice.
4. Examinare histopatologica este realizata pe o mostra de tesut din ficat si se numeste biopsie. Decizia de a realiza o biopsie ar trebui discutata cu mai multi specialisti, inclusiv cu un chirurg specializat in chirurgia ficatului. Este singura modalitate prin care se poate stabili daca o leziune vazuta la o examinare radiologica este benigna sau maligna. Biopsia poate fi facuta prin folosirea unui ac care intra in piele pentru a inlatura o mostra de tesut din hepatic. Uneori, o ecografie sau un Computer Tomograf sunt folosite pentru ca medicul sa se asigure ca acul ajunge chiar in nodulul suspect. Chirurgul poate lua biopsie in timpul unei operatii laparoscopice. In timpul unei astfel de interventii, medicul insereaza o camera video de mici dimensiuni si instrumente prin mici incizii care se fac la nivelul abdomenului, pentru a vedea interiorul abdomenului si pentru a recolta biopsia fara a fi nevoie sa faca o incizie de mari dimensiuni la nivelul abdomenului. Mostra de tesut va fi examinata in laborator la microsop de un specialist numit patolog. El poate de asemenea sa faca alte teste pentru a stabili tipul specific si caracteristicile tumorii.
Exista un risc de sangerare in timpul procedurii pentru ca ficatul este un organ vascularizat iar coagularea sangelui poate fi insuficienta la pacientii cu ciroza. Exista de asemenea un risc redus ca o biopsie la nivelul ficatului sa imprastie cancerul pe parcursul acului folosit in biopsie. Daca cancerul nu s-a raspandit, este important sa se evite acest risc. Oricum, riscul este mai mic cand biopsia este facut cu un ac foarte fin. Nu exista niciun risc ca tumora sa explodeze cand este intepata cu un ac.
Insa, biopsia nu va fi facuta in urmatoarele situatii:
pacientul este intr-o stare prea fragila pentru a a fi capabil sa tolereze orice forma de terapie
pacientul are o forma de ciroza avansata si este pe lista de asteptare pentru transplant de ficat
pacientul poate fi operat cu obiectivul inlaturarii totale a tumorii (vezi paragraf mai jos).
Este de asemenea posibil ca la unii pacienti cu ciroza medicii sa se bazeze pe rezultatele testelor imagistice pentru diagnostic. Biopsia poate fi evitata numai cand un examen radiologic arata o vascularizare tipica pentru cancerul de ficat. Acest examen poate fi ori un tip de Computer Tomograf (multi-phase-multidetector CT-scan) sau un tip de RMN (dynamic contrast-enhanced RMN).
