Din cuprinsul articolului
Autoritățile municipale din Kavala, în nordul Greciei, au aprobat exhumarea a aproximativ 150 de persoane decedate în timpul pandemiei de COVID-19, după ce s-a constatat că trupurile nu s-au descompus nici la cinci ani de la înmormântare.
Situația este legată direct de măsurile sanitare aplicate în perioada de vârf a crizei epidemiologice, când sicriele au fost sigilate ermetic pentru a preveni răspândirea virusului.
Decizia a fost confirmată de presa elenă, inclusiv de publicația To Vima, și preluată de agenția bulgară Novinite.
De ce nu s-au descompus trupurile
În perioada pandemiei, protocoalele sanitare au impus sigilarea trupurilor în pungi duble de plastic, iar sicriele au fost învelite strâns în folie pentru a limita riscul de contaminare. Măsurile au fost adoptate la nivel internațional în primii ani ai pandemiei, când datele privind transmiterea post-mortem erau limitate.
Specialiștii locali susțin că ambalarea ermetică a împiedicat circulația oxigenului și accesul microorganismelor necesare procesului natural de descompunere. În absența acestor factori, degradarea biologică a fost încetinită sau blocată.
În Grecia, exhumarea este o practică obișnuită după trei până la cinci ani de la înmormântare, din cauza spațiului limitat în cimitire. În cazul mormintelor COVID-19, procedura standard nu a putut fi aplicată.
Planul în două etape aprobat de municipalitate
Consiliul municipal din Kavala a decis o intervenție structurată:
-
Exhumarea rămășițelor și îndepărtarea atentă a materialelor plastice de protecție.
-
Reînhumarea pentru cel puțin încă un an, pentru a permite descompunerea în condiții naturale.
Autoritățile au anunțat că procedura va fi realizată gratuit, pentru a evita costuri suplimentare pentru familiile afectate.
Oficialii locali au precizat că operațiunea va respecta protocoale sanitare stricte pentru protecția lucrătorilor și a sănătății publice.
Presiunea locurilor de veci
În multe orașe din Grecia, inclusiv în Kavala, spațiul din cimitire este limitat. Practica exhumării după câțiva ani este o soluție administrativă folosită de decenii.
În cazul mormintelor COVID-19, lipsa descompunerii a blocat rotația locurilor de veci, ceea ce a generat presiune suplimentară asupra autorităților locale.
Reprezentanții municipalității au indicat că situații similare ar putea exista și în alte orașe grecești, iar cazul din Kavala ar putea determina intervenția Ministerul Sănătății din Grecia pentru emiterea unor orientări naționale.
Contextul măsurilor din pandemie
În primii ani ai pandemiei, recomandările privind manipularea corpurilor persoanelor decedate din cauza COVID-19 au variat în funcție de țară și de evoluția cunoștințelor științifice.
Organizații precum World Health Organization au emis ghiduri privind manipularea în siguranță a cadavrelor, subliniind că riscul de transmitere este limitat dacă sunt respectate măsurile de protecție adecvate.
În Grecia, autoritățile au optat pentru un nivel ridicat de precauție, ceea ce a dus la sigilarea completă a sicrielor în numeroase cazuri.
Ce urmează
Operațiunea din Kavala ar putea deveni un precedent pentru alte municipalități din Grecia care se confruntă cu aceeași problemă. Autoritățile locale au subliniat că intervenția urmărește echilibrul între gestionarea practică a cimitirelor și respectul pentru memoria celor decedați.
Pentru familiile implicate, procesul este unul delicat. Municipalitatea a anunțat că informarea și consilierea rudelor vor face parte din procedură.
Cazul readuce în discuție consecințele pe termen lung ale măsurilor adoptate în timpul pandemiei, unele dintre ele având efecte neanticipate la ani distanță.
